UE în 2024: Cinci provocări pentru Europa
3 ianuarie 2024
Provocarea numărul 1: războiul Rusiei
Statele membre au promis mereu că vor ajuta Ucraina atât timp cât va fi nevoie, deoarece o victorie a Rusiei ar periclita securitatea europeană. Își va menține UE această poziție și în 2024?
La Bruxelles se vorbește în prezent mult despre solidaritatea în scădere, după ce războiul nu dă semne că se va termina prea curând. UE s-a străduit serios pentru a aproba cu unanimitate ajutoarele financiare pentru Ucraina. Strategia de a lăsa Ucraina să decidă singură dacă va demara sau nu negocieri cu Rusia ar putea fi pusă sub semnul întrebării în 2024.
"Obiectivul nostru trebuie să rămână o pace dreaptă și pe termen lung, nu încă un conflict înghețat", a precizat președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen. "Cel mai bun mod de a garanta Ucrainei stabilitate și bunăstare este integrarea în Uniunea Europeană. Pentru o Ucraină mai puternică, răspunsul este Europa."
Provocarea numărul 2: extinderea UE
Pasul de care vorbește Ursula von der Leyen este considerat însă de multe țări membre drept prea mare și prea rapid. Negocierile de aderare cu Ucraina și Republica Moldova vor începe în 2024. Aderarea Ucrainei, afectată major de război, ar însemna costuri enorme pentru UE. De aceea, până și marii prieteni ai Ucrainei, ca Polonia și țările baltice, privesc mai degrabă cu reticență primirea prea rapidă a Ucrainei în blocul comunitar. Ele ar putea astfel deveni din beneficiare nete ale fondurilor europene, contributoare nete. Demnitarii UE încearcă să le liniștească: chiar dacă negocierile încep, aderarea va dura ani sau chiar decenii.
Statele din Balcanii de Vest nu privesc cu ochi buni rapiditatea record cu care au fost ridicate la statutul de țări candidate Ucraina și Moldova, după ce unele dintre ele sunt ținute în sala de așteptare de 20 de ani. Pentru Muntenegru, Albania și Macedonia de Nord ar urma să fie precizate date concrete de aderare, și pentru a reduce influența în aceste țări a Rusiei și Chinei. Pentru Serbia și Kosovo, perspectivele sunt mai degrabă modeste, din cauza conflictelor etnice care paralizează practic orice progres. Bosnia-Herțegovina face în continuare eforturi de a ieși din statutul de stat nefuncțional. Problema cea mai mare acolo este conflictul alimentat de Rusia dintre sârbii bosniaci și celelalte grupuri etnice.
Provocarea numărul 3: reformarea UE
Înainte de a mai primi membri noi, trebuie reformate din temelii procesele de decizie și finanțarea Uniunii. "Capacitatea de preluare" de membri noi poate să vină doar de la o Europă suverană și solidă economic, argumentează deja demult președintele francez Emmanuel Macron. Și guvernul german a venit cu propuneri de reformă prin care ar urma să se ia mai multe decizii prin majoritate, nu unanimitate.
Nu se știe dacă va fi implentat ceva nou în 2024. Pentru a renunța la unanimitate este nevoie de un vot unanim în acest sens. În ultimii ani, UE nu a reușit adesea să convingă cele două state membre care nu au ezitat să-și folosească dreptul de veto: Ungaria și Polonia. Demersurile împotriva nerespectării statului de drept au eșuat prin urmare. În 2024, opozantul UE Viktor Orban va avea în continuare o poziție solidă în Ungaria. În Polonia există speranțe, după ce pro-europeanul Donald Tusk a preluat șefia guvernului.
În 2024 ar putea fi discutată și eventuala reformare a Tratatelor de la Lisabona, după care a funcționat Uniunea în ultimii 20 de ani.
Provocarea numărul 4: Donald Trump
Dacă Donald Trump va reuși să revină la Casa Albă, va fi o perioadă grea pentru UE și pentru partea europeană a NATO. Ar putea fi pierdut astfel cel mai puternic aliat în sprijinirea Ucrainei, intimidarea Rusiei și în relațiile comerciale. Pentru a-l satisface pe capriciosul Trump, UE ar putea propune să preia întreaga finanțare a ajutoarelor militare pentru Ucraina.
Camera de comerț germano-americană se așteaptă ca Donald Trump să reimpună taxe vamale Europei. Ceea ce ar obliga UE să majoreze la rândul ei taxele vamale. Volumul schimburilor comerciale și creșterea economică ar urma să aibă de suferit.
Ar putea Trump să determine deteriorarea pe mai departe a relațiilor cu China, care este partenerul comercial principal al multor state europene? Lumea ar putea deveni astfel și mai instabilă. Doar unul se bucură: Viktor Orban. Premierul ungar vede în Trump un aliat în lupta sa de impunere a unei democrații "iliberale".
Provocarea numărul 5: alegerile europene
La începutul lui iunie, aproximativ 400 de milioane de europeni cu drept de vot vor decide componența noului Parlament European. La ultimul scrutin european au votat însă doar 200 de milioane de cetățeni. Se așteaptă o nouă victorie a partidelor creștin-democrate, dar și o ascensiune a formațiunilor radicale și populiste de dreapta.
Principala temă pentru alegători, potrivit sondajului "Eurobarometru", ar fi propria situație economică și propriul stadard de viață. Ucraina, migrația, reformele și extinderea UE ar fi doar subiecte secundare.
Se așteaptă ca Ursula von der Leyen să rămână președinta CE, dar ea va trebui să fie reconfirmată în funcție de PE. Ea va fi sprijinită însă de cele 27 de state membre.
În ciuda criticilor: mulți văd cu ochi buni viitorul UE
Mai sunt și alte probleme, precum reformarea procedurii de azil. UE are nevoie de asemenea de reguli noi pentru datoriile bugetelor țărilor membre. Trebuie să vină și o lege de reglementare a Inteligenței Artificiale. Sporirea investițiilor în tehnologiile verzi și căutarea de fonduri noi în acest sens sunt alte preocupări pentru 2024. Comisia vrea să majoreze cu 66 de miliarde de euro bugetul pe șapte ani de 1100 de miliarde - potențial de conflicte între statele contributoare din nordul UE și cele beneficiare din est și sud.
Lucruri care nu prea îi interesează pe cetățenii comunitari, care se plâng în "Eurobarometru" că au o influență prea mică în deciziile luate la Bruxelles. Totuși, 60% dintre respondenți privesc mai degrabă cu optimism viitorul Uniunii. Doar Franța face excepție: rata optimismului este acolo sub 50%, cea mai scăzută valoare în întreaga Uniune. În frunte se află Danemarca cu 86%. În Germania, 58% ar vedea ca ochi buni evoluțiile din UE în 2024.