Trump, deținutul P01135809 care vrea înapoi la Casa Albă

Premieră în istoria Statelor Unite: fotografia de identificare judiciară și amprentele unui fost președinte american au fost înregistrate în fișierele poliției din statul Georgia, acolo unde precedentul locatar al Casei Albe s-a predat pentru a fi plasat în spatele gratiilor unei închisori din Atlanta. După aceste proceduri formale, urmate de plata unei cauțiuni de 200.000 de dolari și acceptarea condițiilor eliberării, negociate în prealabil de avocații săi când au fost stabiliți termenii predării, Trump a părăsit incinta închisorii.

Donald Trump a fost, timp de mai puțin de o jumătate de oră petrecută în penitenciar, deținutul P01135809 și urmează să fie judecat pentru tentativa de a frauda alegerile prezidențiale. Există suspiciunea că ar fi conspirat pentru anularea rezultatelor votului din noiembrie 2020. Dosarul este al patrulea deschis împotriva fostului președinte, anul acesta: este de asemenea anchetat în Florida și la Washington. Trump respinge toate acuzațiile și numește urmărirea sa penală „ingerință electorală” și „parodie a justiției”, apreciind că ar fi avut tot dreptul să conteste rezultatul unor „alegeri pe care le considerăm necinstite”.

Ce acuzații i se aduc lui Trump?

Alături de alți 18 presupuși complici, între care fostul lui avocat Rudolph Giuliani (primar, în trecut, al New Yorkului), dar și fostul șef de cabinet Mark Meadows, Trump a fost inculpat, la începutul acestei luni, în Georgia, în baza unei legi folosite pentru urmărirea penală a grupărilor de crimă organizată. Trump este acuzat că a făcut presiuni asupra oficialilor din Georgia pentru a-i găsi voturi suplimentare în cursa pentru Casa Albă. Pe lista capetelor de acuzare - 13 la număr - se află, între altele, șantaj, conspirație pentru comiterea de falsuri sau uzurparea identității unor funcționari publici.

Cazul are la bază un apel telefonic din 2 ianuarie 2021, în care Trump l-a îndemnat pe cel mai înalt oficial electoral din Georgia, Brad Raffensperger, să „găsească” suficiente voturi pentru a răsturna rezultatul scrutinului din statul în care actualul președinte Joe Biden avea să câștige cu o diferență de mai puțin de 12.000 de sufragii exprimate. Raffensperger ar fi refuzat să facă acest lucru.

Cel mai recent rechizitoriu include cele mai grave acuzații formulate până acum împotriva lui Trump și se referă și la incitarea susținătorilor să ia cu asalt capitala federală - ceea ce s-a și întâmplat, pe 6 ianuarie 2021. Acuzațiile anterioare se refereau la falsificarea unor înscrisuri comerciale la New York sau deținerea de documente extrem de secrete în Florida.

Ce impact are rechizitoriul asupra candidatului Trump?

Trump este dacă nu favorit, cel puțin cel mai popular competitor în cursa pentru nominalizarea republicană, înaintea alegerilor prezidențiale din 2024. Multe analize îl dau ca probabil câștigător în cursa internă din partid. În ce privește concurența finală pentru funcția supremă de la Washington, sondajele indică un scor egal cu actualul președinte democrat Joe Biden. Sfidător și sigur pe el, Trump a refuzat, recent, să participe la prima înfruntare a candidaților conservatori, argumentând că nu mai are ce demonstra, de vreme ce lumea îl cunoaște. 

Termenele de judecată pentru dosarele lui Trump sunt stabilite pentru martie și mai 2024, când cele două partide majore încheie alegerile primare. Procedurile juridice vor fi însă complexe, iar fostul președinte va încerca să amâne verdictul până la încheierea alegerilor. Printre luptele cele mai aprige care trebuie să le ducă este aceea în care să încerce să îi convingă pe judecători că el însuși era, de fapt, convins că a câștigat alegerile din 2020. În dreptul penal american, dovezile cu privire la intenție sunt esențiale.

Pe de altă parte, nu există restricții în Constituția Statelor Unite care să împiedice persoane acuzate sau condamnate să candideze la Președinție, chiar dacă își ispășesc pedeapsa în închisoare în timpul campaniei sau după o eventuală alegere. Așadar, chiar dacă Trump ar fi judecat și condamnat în procedură rapidă, și-ar putea conduce întreaga campanie prezidențială dintr-o celulă de închisoare. Legea fundamentală nu spune însă nici că un condamnat ales președinte ar fi automat eliberat din dosul gratiilor.