Orban a cedat, iar UE negociază aderarea cu Ucraina

Președintele Ucrainei, țară aflată sub atacul Rusiei, are motive de bucurie. Volodimir Zelenski a lansat, în prima după-amiază a reuniunii UE, un nou apel către participanți, rugându-i să facă posibile negocierile de aderare cu țara sa. El a cerut Uniunii Europene să rămână credibilă și capabilă să acționeze, iar rugămintea a dat roade. În prima parte a serii de joi, președintele Consiliului European, Charles Michel, a anunțat ceea ce a numit o "decizie istorică": UE va începe negocierile de aderare cu Ucraina și Republica Moldova. Georgiei i se va acorda statutul de candidat la aderare, iar Bosnia și Herțegovina va fi a cincea dintre cele șase țări din Balcanii de Vest care va putea începe negocierile de aderare cu UE. "Această decizie este deosebit de importantă pentru credibilitatea Uniunii", a declarat Charles Michel în fața presei.

Ungaria cedează

Cele 26 de state membre ale UE au reușit surprinzător de rapid să îl descurajeze pe cel de-al 27-lea stat membru, Ungaria, să se opună prin veto negocierilor de aderare cu Ucraina. Aceasta deși cu numai câteva ore mai devreme, premierul maghiar Viktor Orban exclusese categoric negocierile cu Ucraina, spunând că această țară nu îndeplinește trei din cele șapte condiții și, prin urmare, nu este nimic de negociat. Nu era clar aseară ce l-a determinat pe oficialul maghiar să facă un pas înapoi: presiunea politică exercitată de ceilalți șefi de stat și de guvern din UE ori, poate, eliberarea a zece miliarde de euro din bugetul UE pentru țara lui de către Comisia Europeană cu o zi înainte. În urmă cu un an, UE a blocat guvernului de la Budapesta fonduri de circa 31 de miliarde de euro din cauza îngrijorărilor cu privire la problemele statului de drept și la corupția din Ungaria.

Proces de aderare în mare viteză

Decizia de a invita Ucraina la negocierile de aderare poate fi considerată istorică. Ucraina și mica ei vecină, Republica Moldova, au finalizat în timp record procesul complex de la depunerea cererii de aderare până la deschiderea negocierilor. De atunci nu au trecut nici măcar doi ani. Acest lucru se datorează atacului Rusiei și amenințării pe care Moscova o reprezintă pentru UE. Cancelarul federal Olaf Scholz declara că dorește ca UE să transmită un semnal de sprijin pentru Ucraina liderului rus Vladimir Putin. Iată, deci, semnalul.

Vot fără Orban în sală

Diplomații europeni anunțaseră înainte de reuniune că Viktor Orban, care și-a folosit deja de mai multe ori dreptul de veto pentru a întârzia decizii, va fi "readus cu picioarele pe pământ din palmierul său". Acest lucru s-ar fi întâmplat prin utilizarea unui truc diplomatic, ce i-a permis lui Orban să se retragă și să salveze aparențele. El a părăsit sala în timp ce ceilalți 26 de șefi de stat și de guvern au votat în favoarea negocierilor cu Ucraina. Prin urmare, decizia nu a fost luată în unanimitate sută la sută, ci fără un vot împotrivă. Conform regulamentului de procedură al Consiliului European, acest lucru se pare că este suficient. Potrivit informațiilor DW, acest mod de vot neobișnuit a fost propus de cancelarul german Olaf Scholz, care a luat micul dejun cu Viktor Orban în cursul dimineții de joi pentru a explora liniile de compromis.

Fără 50 de miliarde de euro pentru Ucraina

Summitul nu a fost însă lipsit de scandal când s-a pus problema ajutorului financiar al UE pentru Ucraina. În cursul nopții, Viktor Orban a blocat plata a încă 50 de miliarde de euro din acest ajutor pentru Ucraina. "Veto împotriva fondurilor suplimentare pentru Ucraina", a scris șeful guvernului de la Budapesta pe platforma X, în noaptea de joi spre vineri. 

Potrivit unor surse europene, cei 27 de șefi de stat și de guvern din UE vor discuta din nou această problemă în ianuarie. Președintele Consiliului UE, Charles Michel, a declarat: "Vom reveni asupra acestei chestiuni la începutul anului viitor și vom încerca să ajungem la unanimitate".

Aderarea este încă departe

Discuțiile oficiale, care vor începe cu o aşa-numită conferinţă interguvernamentală, desigur în prezența țărilor candidate, ar putea dura. Negocierile cu Turcia, care sunt în curs de desfășurare din 2005, nu au adus până în prezent niciun rezultat. Unele țări din Balcanii de Vest așteaptă de 20 de ani să se alăture clubului european.

Premierul olandez a declarat la începutul summitului că vor trece "mulți ani" până la finalizarea aderării. Până atunci, UE trebuie să se reformeze pentru a fi în măsură să accepte o țară mare, devastată de război, precum Ucraina, cu 40 de milioane de locuitori. Atât procesele de luare a deciziilor, cât și bugetul trebuie să fie revizuite în mod fundamental, a spus el. "Să evităm să ne învârtim în cerc. Trebuie să ne facem temele", a declarat Roberta Metsola, președinta Parlamentului European.