Campania electorală scurtează preşedinţia Consiliului UE

"Secretul nostru este compromisul tipic belgian", a declarat Hadja Lahbib zâmbitoare, atunci când a fost întrebată ce îi califică în mod deosebit pe belgieni pentru președinția Consiliului UE în prima jumătate a anului 2024. "Ne pricepem să găsim soluții mai mult decât ne pricepem să creăm probleme", a declarat ministrul liberal de externe din partea francofonă a Valoniei la prezentarea programului belgian pentru UE, la începutul lunii decembrie. Hadja Lahbib, ai cărei părinți au emigrat din Algeria și care a intrat în politică abia în urmă cu un an și jumătate, ajungând ministru după o carieră în televiziune, spune că Regatul Belgiei, ca "țară multilingvă, multietnică și cu multe idei", este obișnuită să căute compromisuri.   

Provocări majore

Președinției belgiene a Consiliului îi revine sarcina de a finaliza, împreună cu Parlamentul European, peste 100 de proiecte legislative europene restante până la sfârșitul lunii aprilie. Reforma procedurilor de azil și reglementările privind inteligența artificială sunt doar două dintre ele. La sfârșitul lunii aprilie, Parlamentul European se va reuni pentru ultima sa sesiune plenară înainte de alegerile europene din prima săptămână a lunii iunie. Tot ceea ce nu a fost stabilit până atunci va trebui să fie preluat de următorul Parlament și, în toamnă, de o Comisie UE nou formată.

"Protejați, consolidați, pregătiți"

Deși timpul nu prea mai are răbdare cu guvernul belgian, premierul liberal din Flandra, regiune în care se vorbeşte neerlandeza, Alexander De Croo, vrea să avanseze cu o legislație vizând transformarea ecologică a economiei și sporirea competitivității europenilor. Oamenii așteaptă rezultate concrete și perspective din partea UE înainte de alegerile europene, spune Alexander De Croo. "Aceasta înseamnă protejarea oamenilor, consolidarea economiei și pregătirea unui viitor comun", a declarat oficialul, rezumând motto-ul președinției belgiene a Consiliului. "Aceasta este totuși cea de-a 13-a președinție belgiană a Consiliului, așa că ar trebui să știm ce facem", a declarat șeful guvernului la prezentarea obiectivelor sale. În 1957, Belgia a fost unul dintre cei șase membri fondatori ai organizațiilor care au precedat Uniunea Europeană de astăzi.

Depășirea veto-ului Ungariei?

Belgienii trebuie să încerce să negocieze un buget UE pe termen lung în cadrul unui summit special care va avea loc la 1 februarie și care ar trebui să includă un ajutor de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina. La summitul din decembrie Ungaria a împiedicat acest pas prin veto. "Este important să arătăm că vom continua să ajutăm Ucraina", a declarat premierul belgian De Croo. Unitatea este adevărata forță a UE, iar ea trebuie menținută cu orice preț, inclusiv pentru a supraviețui provocărilor viitoare. De Croo a lăsat deschis modul în care intenționează să îl convingă pe premierul ungar Viktor Orban să cedeze. 

Deși relația de lucru cu Ungaria, o țară eurosceptică, continuă să fie tensionată, cooperarea este absolut necesară, nu în ultimul rând pentru că Ungaria va prelua președinția rotativă a Consiliului UE în a doua jumătate a anului. Vor avea loc audieri pe tema lipsei statului de drept în Ungaria, a avertizat ministrul belgian de externe Hadja Lahbib. "Pentru mine, ungurii ar conduce Consiliul ca oricare alții. Vor face ceea ce trebuie", a declarat Lahbib.

Deocamdată nu este încă clar dacă prima conferință interguvernamentală cu Ucraina și Republica Moldova privind deschiderea convenită a negocierilor de aderare va avea loc în prima jumătate a anului, adică sub conducerea belgiană. Extinderea UE și mai ales pregătirea Uniunii pentru noi membri se vor afla în centrul atenției președinției belgiene.

Reforme imperios necesare

Janis Emmanouilidis de la grupul de reflecție European Policy Centre apreciază că UE nu poate continua să funcționeze în același mod ca până acum și că este nevoie urgentă de o discuție privind mecanismele interne și obiectivele strategice de politică externă ale Uniunii. Anul 2024 ne rezervă provocări majore, un posibil avans al liderului rus Vladimir Putin până la granițele UE, un viraj spre dreapta în alegerile europene și o nouă președinție a haoticului Donald Trump în SUA.

"Putin ne analizează. Dacă alegerile din Europa nu merg bine, dacă alegerile din SUA nu merg bine, atunci el ne-ar putea provoca. Suntem noi pregătiți pentru asta?", a întrebat retoric Janis Emmanouilidis la un eveniment organizat de grupul amintit. Vechea logică, potrivit căreia UE a găsit întotdeauna o soluție la crize, pur și simplu nu ar mai funcționa. "Faptul că acum înțelegem cât de gravă este situația și că suntem brutal de sinceri unii cu alții este o veste bună, nu una rea". Se impune, deci, o discuție strategică în timpul președinției belgiene a Consiliului UE.

Campanie electorală și în Belgia

Unii comentatori din presa belgiană se îndoiesc că guvernul lor are puterea de a face aceste lucruri; în iunie vor avea loc alegeri locale, regionale și federale în Belgia, în paralel cu alegerile europene. Nu se poate spune dacă alianța Vivaldi, formată din șapte partide, va rămâne la putere. Partidele de dreapta și separatiștii radicali de dreapta din Flandra cresc în sondaje, iar ascensiunea lor ar putea face ca formarea unui guvern să fie și mai complicată. După alegerile de data trecută a fost nevoie de aproape 500 de zile până când a fost semnată coaliția Vivaldi. 

Belgia este din nou expusă unui risc sporit de terorism. La mijlocul lunii decembrie, în contextul atacului Hamas asupra Israelului, la Bruxelles a avut loc o tentativă de asasinare a doi suporteri de fotbal suedezi de către un islamist. Securitatea este o problemă importantă pentru alegătorii belgieni. Numărul mare de migranți care sosesc în Belgia și care nu mai pot fi găzduiți în mod adecvat, ar putea juca un rol important în campania electorală.