Vor ajunge germanii să dea 10 Euro pe o pâine?

Pâine, chifle, fursecuri – „Suntem o brutărie clasică. La tejgheaua din față vindem ce iese din cuptorul din spate“, își prezintă Tobias Plaz mica afacere din Eutingen, un sat la sud-vest de Stuttgart. Brutăria aparține familiei și funcționează din 1890. Plaz reprezintă cea de-a patra generație de maeștri-brutari a familiei. Anul trecut, magazinul a fost complet renovat și modernizat. Prin geamul amplasat în spatele tejghelei clienții pot vedea cum se coace pâinea.  

Tobias Plaz nu știe cum își va ține afacerea de-acum încolo. La sfârșitul lunii august, furnizorul de gaz l-a anunțat că prețul pe kilowatt a crescut de la aproape 10 cenți la aproximativ 35 de cenți. „Sunt informații pe care vi le împărtășim ca să puteți avea înțelegere când vom fi nevoiți să ajustăm prețurile“, a scris brutarul pe Facebook și Instagram în dreptul fotografiei scrisorii prin care era înștiințat că în loc de 721 de euro lunar gazul va costa 2588 euro lunar.  

Protestele brutarilor  

Nici celelalte brutării și patiserii din Germania nu sunt scutite zilele acestea de vești neplăcute din partea furnizorilor de energie. Care, parțial, cer prețuri atât de mari încât antreprenorii se întreabă cum vor putea acoperi costurile. Eckehard Vatter, proprietarul unui lanț de brutării cu 430 de angajați și 35 de puncte de desfacere, va trebui să achite lunar peste 75.000 €, factura la gaz. Până acum gazul costa în jur de 5.800 de Euro pe lună.  

Vatter și mulți alți producători în domeniul panificației din Hanovra au protestat. Aproximativ 1000 de antreprenori și angajați au ieșit în stradă. În multe brutării, de câteva zile încoace, vânzătorii servesc cu lumina stinsă pentru a sensibiliza clientela. „Astăzi lumina și mâine cuptorul?“ este sloganul acestei acțiuni.  

5 euro o chiflă? 

Fără energie cuptoarele nu funcționează. Cum vor proceda brutarii pentru a face față costurilor? Vor vinde chifla cu 5 euro, cu 10 euro? Brutarii sunt siguri că și-ar pierde clienții. Conform Asociației centrale a producătorilor din sectorul panificației, multe firme se vor închide dacă statul nu va acorda subvenții.   

Pachetul de măsuri adoptat de către guvernul de la Berlin este destinat, în mare parte, populației, nu firmelor. 95 de miliarde de euro vor fi alocate pentru a-i ajuta să facă față exploziei prețurilor la energie. Coaliției aflate la guvernare (SPD, Grünen și FDP) i-a luat mai mult timp până să realizeze că nici economia nu va putea trece prin criză fără ajutor. 

Cine va achita prețurile uriașe? 

„Zilnic auzim strigătele de ajutor ale antreprenorilor care sunt la un pas de a-și închide producția din cauză că nu mai pot compensa prin majorarea prețurilor de vânzare, costurile uriașe cu energia“, spune Hans Peter Wollseifer, președintele Asociației centrale a meșteșugarilor, într-un interviu acordat publicației "Rheinische Post". Dinamica falimentelor pare a fi mult mai rea comparativ cu cea înregistrată în fazele critice ale pandemiei. Conform unui sondaj al Uniunii Federale a Industriei Germane, o treime din firme își văd amenințată existența.   

Producătorul de hârtie igienică Hakle și-a declarat falimentul. Compania spune că nu poate să mai acopere costurile de producție în continuă creștere prin prețul perceput la raft. Concernul siderurgic Arcelor Mittal a închis două secții de producție din nordul Germaniei și a trimis angajații în șomaj tehnic. Alocația de șomaj vine de la stat.    

Recesiune în Germania? 

Sistarea producției într-o companie se resimte atât în alte sectoare ale economiei cât și la consumatori. După ce fabricile Piesteritz din landul Saxonia Anhaltină au oprit producția de amoniac, firma nu mai livrează Adblue - soluția cu conținut de uree și apă deionizată folosită pentru reducerea emisiilor poluante ale motoarelor diesel de ultimă generație, inclusiv a celor de pe mașinile de aprovizionare.   

Analiștii economici, dar și reprezentanții economiei, spun că Germania se va confrunta cu o recesiune, comparabilă cu cea înregistrată la începutul pandemiei. Ministrul federal al Economiei, Robert Habeck, a promis sprijin financiar, dar a ținut și să informeze că în cadrul coaliției încă nu există consens. Tot ceea ce se știe este că nu numai marile companii industriale, aflate în competiția internațională, ar trebui să beneficieze de subvenții ci și întreprinderile mici și mijlocii, în special cele care consumă multă energie. Deci și brutăriile.  

Guvernul intenționează să adopte un program în următoarele săptămâni ce ar putea fi aplicat retroactiv din septembrie, susține ministrul Economiei. “Acum trebuie să ne adunăm toată forța financiară, necesară păstrării nucleului economiei noastre și locurilor de muncă“ a spus ministrul Habeck. Întreprinderile mici și mijlocii vor fi ajutate, dar nu complet scutite de costuri. Și nici nu se poate spune deocamdată care va fi fondul alocat. 

Subvenții pe termen scurt  

Ajutorul financiar va fi pe perioadă limitată, până când vor avea efect eforturile la nivel național și european de reducere a prețurilor la curent electric și gaze, a anunțat ministrul federal al Economiei.  

 În opinia lui Steffen Müller, profesor la Institutul de cercetări economice Leibniz (IWH) din Halle, creșterea prețurilor la energie, dar și a dobânzilor, nu sunt fenomene temporare ci ele se vor menține pe termen mediu și lung.  

„Programele de ajutor, menite să susțină doar depășirea unei etape a crizei, nu fac decât să amâne cu câteva luni problema și asta, în primul rând, pe spezele contribuabililor. Măsurile de reducere a prețului la energie pe o perioadă de timp nu au sens fiindcă ele răpesc imboldul de a economisi energia. Și tocmai lucrul acesta nu ni-l permitem acum.“  

Criza accelerează procesul de schimbare 

Mai avantajoasă ar fi acordarea de credite cu dobânzi scăzute, afirmă Müller, cu condiția ca banii să fie folosiți în eficientizarea energetică a proceselor de producție. „După iarna aceasta, prețurile la energie nu vor reveni la nivelul celor din anii trecuți. Așadar ceva se schimbă structural.“ 

În mod normal, este sarcina firmelor să se adapteze, menționează Steffen Müller, „dar statul poate să ajute și să acompanieze firmele în procesul de schimbare structurală pentru trecerea la o industrie mai verde, accelerată de criză“.