Criza energetică: Quo vadis, Germania?

A venit toamna şi nopţile sunt mai răcoroase. Consumul de gaze a început să crească sensibil în prima săptămână a lunii septembrie, a avertizat şeful Agenţiei Federale pentru Reţele, Klaus Müller. "Dacă ne vom descurca la iarnă fără raţionalizare - aceasta depinde de comportamentul gospodăriilor private." Se pare că unii cetăţeni nu au înţeles că trebuie să-şi regleze centralele de încălzire, astfel încât să pornească doar atunci când vine frigul cu adevărat, a adăugat el.

Ceea ce părea încă vag în arşiţa verii loveşte acum Germania cu toată puterea. Rusia a închis complet conducta Nord Stream 1, prin care livra Germaniei gaze. Preţul energiei nu mai cunoaşte decât o singură direcţie, ascendentă. Liderul CDU, Friedrich Merz, a vorbit în Bundestag despre o "criză existenţială", cerând înfiinţarea, în sediul Cancelariei Federale, a unui consiliu pentru securitate energetică. "Este posibil ca situaţia să se agraveze dramatic în următoarele zile, săptămâni şi luni", a spus liderul opoziţiei.

"Au înnebunit germanii?"

În calitate de preşedinte al celui mai mare partid de opoziţie, Merz a folosit dezbaterea bugetului în Bundestag pentru a ataca frontal guvernul, şi mai ales pe ministrul ecologist al Economiei, Robert Habeck, care tocmai a informat că ultimele centrale atomice ale ţării vor fi închise la sfârşitul anului, aşa cum este planificat. Doar două din ele vor rămâne în rezervă, pentru caz de necesitate. "Întreaga omenire se uită la Germania şi se întreabă: oare germanii au înnebunit? Cum pot ei într-o astfel de situaţie să închidă trei centrale atomice, capabile să furnizeze în deplină securitate curent electric pentru 10 milioane de gospodării?"

Poate că decizia împotriva energiei atomice linişteşte electoratul ecologist înaintea alegerilor regionale din Saxonia Inferioară, dar ea "dăunează probabil definitiv întregii economii germane", a afirmat el. Multe întreprinderi au comenzi cum nu au mai avut de ani de zile, dar nu mai sunt capabile să le onoreze din pricina "ratei inflaţiei, devalorizării banilor şi lanţurilor de aprovizionare", a precizat Merz.

Habeck şi falimentul

Cancelarul Olaf Scholz şi ministrul său al Economiei au trebuit să audă din banca guvernamentală cum Merz a acuzat guvernul federal de "lipsa oricărei busole" şi "incapacitate de gândire strategică" în materie de economie. Ministrul Economiei pare "neajutorat", a continuat liderul CDU, care a făcut referire la o emisiune tv în care Habeck a fost invitat recent. La întrebarea dacă se aşteaptă la un val de falimente la sfârşitul acestei ierni, ministrul a răspuns: "Nu, nu mă aştept la asta. Îmi pot închipui că anumite branşe vor înceta, pur şi simplu, producţia."

Probabil că nici cancelarului nu i-a plăcut nefericita apariţie tv a ministrului său al Economiei, dar nu a lăsat să se vadă asta în Bundestag. El a apărat cu vehemenţă politica guvernului său. Pentru mulţi, prestaţia sa a fost stupefiantă. El s-a ţinut doar la început de textul scris pe care l-a avut sub ochi. A enumerat detaliat măsurile convenite la sfârşitul săptămânii trecute de social-democraţi, ecologişti şi liberali, menite să sprijine populaţia în contextul crizei actuale.

Un cancelar cu multă adrenalină

Dar apoi cancelarul s-a dezlănţuit şi vocea sa a devenit tot mai tunătoare. Laburistul a agitat braţul cu pumnul strâns în sus şi în jos, acuzând CDU şi CSU, care s-au aflat 16 ani la guvernare în epoca Merkel, că au făcut Germania dependentă de livrările de energie din Rusia.

"Aţi fost incapabili să asiguraţi extinderea sectorului energetic din surse regenerabile. Aţi dus lupte împotriva oricărui parc eolian", a declarat Scholz, arătând spre băncile CSU/CSU. "Aceasta a fost o politică a CDU iresponsabilă, care ne-a adus în situaţia în care ne aflăm."

Preţul curentului şi gazelor va fi plafonat

Scholz a mai afirmat că guvernul său s-a îngrijit de umplerea capacităţilor de stocare a gazelor. Se vor lua măsuri şi pentru ieftinirea energiei, a asigurat el, făcând referire la dezbaterea privind plafonarea preţului gazelor şi curentului la nivel european şi la construcţia terminalelor de descărcare a gazelor lichefiate. "Vom ieşi cu bine din iarnă", a subliniat cancelarul, adăugând: "Vom deveni rapid independenţi de energia din Rusia."

Discursul cancelarului a durat o jumătate de oră. Faptul că a avut o apariţie atât de impulsivă demonstrează că atât el, cât şi cabinetul său se confruntă cu presiuni uriaşe.

Coaliţia se ceartă în văzul tuturor

Cu o viteză tot mai mare, criza energetică se transformă într-o criză economică iar ţara ameninţă să intre în recesiune. Guvernul alocă 65 de miliarde de euro pentru a combate din efectele crizei. Dar este suficient?

Şi în interiorul guvernului există îndoieli. Partidele la putere nu sunt la unison nici în privinţa drumului de urmat. Prelungirea termenelor de exploatare a centralelor atomice, cerută de liberali şi vehement respinsă de ecologişti, este doar un exemplu în acest sens.

Ecologiştii stau bine în sondaje

La acestea se adaugă procentajele slabe în sondaje, cu precădere ale SPD. Social-democraţii au câştigat ultimele alegeri generale cu 25,7 la sută din voturi, dar astăzi nu ar mai obţine decât 17 la sută. Şi liberalii au un rezultat modest. În schimb ecologiştii au crescut notabil în cele nouă luni de când sunt la guvernare, devenind în sondaje mai puternici decât SPD.

Pe 9 octombrie vor avea loc alegeri în Saxonia Inferioară. Deşi este vorba de alegeri parlamentare regionale, se ştie din experienţă că disputele la nivel federal ar putea influenţa negativ votul. Cel târziu după aceea va reizbucni disputa în guven pe marginea prelungirii termenului de exploatare a centralelor atomice. Iar atunci va fi cu adevărat toamnă, în care nu doar nopţile vor fi mai răcoroase.