Germania: Vor putea sirienii să-şi viziteze ţara în curând?

Pe 8 decembrie telefonul lui Anwar al-Bunni a sunat numai de două ori. A fost ziua în care rebelii l-au alungat de la putere pe preşedintele Siriei, Bashar al Assad, şi au luat sub control capitala Damasc.

Al-Bunni este directorul Centrului Sirian pentru Studii Juridice de la Berlin, o organizaţie independentă de guvernul german. El strânge de mai bine de un deceniu dovezi şi mărturii legate de crime comise împotriva sirienilor de regimul Assad. Pe 8 decembrie a aşteptat să fie sunat înapoi de o persoană de contact din guvernul german de la care voia să afle dacă poate călători în Siria fără a-şi pierde statutul de refugiat în interiorul Uniunii Europene.

"Trebuie să mergem înapoi. Trebuie să mă duc înapoi să ajut la reconstrucţia ţării", a declarat el pentru DW. "Toţi vor să meargă în Siria pentru a vedea ce se întâmplă acolo. Unii poate se vor reîntoarce în Germania şi vor lua aici totul de la început, dar alţii poate rămân definitiv, acum sau după ce şi-au reconstruit casa şi regăsit comunitatea".

Întoarcere în Siria - între speranţă şi îngrijorare

Sirienii au sărbătorit căderea regimului Assad în întreaga Europă, dar mulţi nu sunt siguri dacă există în ţară condiţii favorabile reîntoarcerii lor. Potrivit organismului ONU de asistenţă a refugiaţilor UNHCR, 90 la sută din oamenii aflaţi în Siria au nevoie de sprijin umanitar. Mai bine de 40 la sută din spitale nu sunt operaţionale la capacitate maximă, mai informează ONU. Iar potrivit unui raport al Băncii Mondiale, 96 la sută din oamenii care au supravieţuit în ţară trebuie să se descurce cu mai puţin de şapte dolari americani pe zi (6,75 euro).

Vremea repatrierii?

La mai puţin de o lună după ce rebelii sirieni au cucerit Damascul, ministra germană de Externe, Annalena Baerbock, şi omologul ei francez, Jean-Noël Barrot, s-au întâlnit cu noua conducere a ţării. Funcţionari ai UE au subliniat că prin asta s-a dorit stimularea formării unui guvern diversificat în Siria. Blocul comunitar vrea să joace un rol activ pentru a-i sprijini pe sirieni să-şi edifice viitorul.

Dar unii activişti bănuiesc că şi dorinţa asigurării condiţiilor pentru o cât mai grabnică reîntoarcere a refugiaţilor sirieni a fost unul din motivele vizitei. Unele ţări membre ale UE, între care Germania, au suspendat pentru moment luarea deciziilor vizând cererile de azil depuse de sirieni. Unii politicieni au anunţat deja că ar putea avea loc expulzări curând.

Vizitele ar putea uşura reîntoarcerea de bună voie

Jurişti şi activişti din mai multe capitale europene au declarat pentru DW că există mai multe căi prin care s-ar putea încuraja reîntoarcerea de bună voie a sirienilor în ţara lor. Una ar fi să li se permită celor aflaţi în Europa să efectueze vizite scurte în ţara lor de origine, pentru a-şi reconstrui locuinţa, fără să se teamă că şi-ar putea pierde statutul de refugiat.

Ei sunt de părere că guvernele europene nu-şi realizează propriile obiective dacă nu le oferă refugiaţilor posibilitatea să vadă cu ochii lor dacă locuinţele şi casele lor mai sunt în picioare şi atrag atenţia că refugiaţii din Ucraina şi cei din Siria sunt trataţi în mod diferit.

"Ucrainenilor li se permite să facă scurte vizite în Ucraina, de exemplu pentru a-şi administra proprietăţile sau pentru a-şi sprijini rudele, fără a-şi pierde statutul de refugiaţi în UE", a explicat pentru DW Catherine Woollard, directoarea Consiliului European pentru Refugiaţi şi Exil, o organizaţie de lobby din Bruxelles pentru ajutorarea refugiaţilor. "Ar trebui să fie la fel şi pentru refugiaţii din Siria, dar momentan este aproape sigur că îşi vor pierde statutul. Dacă ar fi permise vizitele scurte pentru reluarea contactelor vechi ar creşte probabil numărul celor care s-ar întoarce definitiv", a declarat ea.

Activistul francez Gerard Sadik este responsabil pentru chestiuni legate de azil în cadrul ONG-ului francez La Cimade. Şi el este de părere că marea problemă a sirienilor aflaţi în Europa este că nu se pot duce în Siria pentru a vedea care este situaţia de la faţa locului fără a-şi pierde statutul de refugiaţi.

"În anii 90 ai secolului trecut bosniacilor li s-au permis astfel de vizite. Astăzi li se permit ucrainenilor. Dar sirienilor nu le sunt permise, cel puţin nu în acest moment. Sirienii care au dobândit între timp cetăţenia franceză pot călători în Siria şi se pot întoarce în Franţa. Dar ceilalţi se tem că ar putea pierde totul: locuinţa, şcoala, totul", a afirmat el.

Reguli diferite pentru ucraineni şi sirieni

Faptul că ucrainenii şi sirienii sunt trataţi diferit în UE are următoarea explicaţie: cele două grupuri beneficiază de forme de protecţie diferite.

Sirienilor li se conferă protecţie conform Convenţiei de la Geneva din anul 1951. Ucrainenii în schimb au primit un statut provizoriu de protecţie, care a fost introdus mai ales din pricina masivei imigraţii în UE în timpul conflictului din Bosnia.

Când Rusia a invadat Ucraina în 2022, UE a activat acest mecanism de protecţie provizorie pentru ucrainenii care au fugit din calea războiului. UE le-a oferit astfel protecţie fără a împovăra suplimentar sistemele de azil suprasolicitate de numărul mare de refugiaţi din Orientul Mijlociu.

Acest statut de protecţie provizoriu le permite refugiaţilor să-şi viziteze ţara şi să se reîntoarcă apoi în statul care le-a oferit protecţie. Când războiul se va încheia se aşteaptă de la ei să se întoarcă în patrie. Celor mai mulţi sirieni li s-a recunoscut statutul de refugiaţi. Şi au dreptul să acţioneze în justiţie o eventuală decizie de expulzare.

Unii activişti sunt convinşi că potrivit normelor UE şi refugiaţilor sirieni le este permis să facă scurte vizite în ţara lor fără a-şi pierde statutul. Ei consideră că statutul le poate fi retras doar dacă refugiaţii se stabilesc pe termen lung în ţara lor.

Anwar al-Bunni a relatat că împreună cu alţi nouă reprezentanţi sirieni ai societăţii civile a avut întâlniri cu membri ai guvernului german, pentru a cere să li se aprobe sirienilor reîntoarcerea provizorie în ţara lor. Spune că i s-au dat asigurări că guvernul va examina această speţă.