Sirienii din Germania: pleacă sau rămân?

Vestea despre sfârșitul regimului lui Bashar al-Assad în Siria a luat prin surprindere clasa politică și societatea din Germania. Numeroși comentatori s-au pronunțat în ultimele zile în favoarea întoarcerii cât mai rapide a sirienilor în țara natală, cu argumentul că plecarea acestora ar reduce tensiunile iscate de subiecte precum migrația și azilul. În scurtă vreme aveau să prevaleze însă părerile mai ponderate, axate pe ideea că această controversă trebuie ținută departe de campania electorală.

Într-o primă reacție, Oficiul Federal pentru Migrație și Refugiați a decis să suspende procedurile de azil pentru persoanele din Siria în condițiile în care cele mai multe dintre aceste cereri invocau persecuțiile la care se deda regimul Assad.

Liberal-democrații vor ca persoanele bine integrate să rămână în Germania

Luni, Marco Buschmann, secretar general al Partidului Liberal-Democrat și până de curând ministru federal al justiției, a explicat la postul de televiziune RTL că ”există oameni care au venit aici cu mulți ani în urmă iar unii dintre ei au dobândit deja cetățenia germană și pot trăi din munca lor”. Aceștia, a subliniat, Buschmann, ar trebui să aibă perspectiva rămânerii în Germania.

Pentru oamenii care trăiesc din venituri de la stat, iar ei reprezintă majoritatea sirienilor, situația este însă diferită, a precizat liberalul. "Ei pot rămâne la noi doar atât timp cât există temei legal în sensul acesta. Iar acest temei a fost războiul civil” - a adăugat Buschmann.

Creștin-democratul Jens Spahn vrea reîntoarcerea grabnică a sirienilor în țara lor

Jens Spahn, membru al Uniunii Creștin-Democrate, în prezent cel mai mare partid de opoziție, a exprimat opinii similare. "În primă fază aș spune să facem o ofertă. Adică guvernul federal să propună închirierea de avioane și o plată de 1.000 de euro pentru oamenii care vor să se întoarcă în Siria”.

Spahn mai sugerează organizarea unei conferințe împreună cu Austria, Turcia și Iordania privind reconstrucția Siriei și întoarcerea refugiaților acasă.

Conservatorul Joachim Herrmann, ministru de interne al landului german Bavaria, a adoptat un discurs ceva mai rezervat. Vorbind la postul public de radio al Germaniei, Herrmann a declarat că nimeni nu ar putea propune la modul serios expulzarea persoanelor care au devenit independente în Germania și care au un loc de muncă respectabil: "Oamenii bine integrați sunt bineveniți și pot să rămână aici".

Cea mai dură reacție a venit din partea formațiunii parțial de extremă-dreapta ”Alternativa pentru Germania”. Candidata AfD la funcția de cancelar, Alice Weidel, a scris următoarele pe rețelele de socializare: "Este cât se poate de limpede că orice persoană care sărbătorește o Sirie liberă pe străzile din Germania nu mai are niciun motiv de a fugi și ar trebui să se întoarcă imediat în Siria".

Deputata ecologistă Lamya Kaddor, ai cărei părinți sunt din Siria, se teme ca nu cumva guvernul federal să ia decizii pripite. "Executivul ar trebui să evalueze evenimentele din Siria cu maximum de obiectivitate și să se asigure că acolo se oferă protecție în special minorităților”, a spus ea într-un interviu acordat DW.

Kaddor mai spune că, pentru a face o evaluare serioasă a situației din Siria, guvernul ar trebui să mai aștepte câteva zile. "Trebuie văzut cum arată noua distribuție a puterii și cum poate fi stabilit contactul cu HTS, în condițiile în care aceasta este clasificată ca organizație teroristă de către Germania", propune reprezentanta Partidului Verzilor.

Scholz și Baerbock rămân în expectativă

Actualul guvern minoritar al Germaniei, format din social-democrați și Verzi, rămâne deocamdată prudent. La finele săptămânii, într-o primă reacție, cancelarul Olaf Scholz a catalogat căderea lui Assad ca fiind o veste bună, adăugând că liderul sirian "și-a oprimat brutal propriul popor, are nenumărate vieți pe conștiință și a făcut mulți oameni să fugă din Siria”.

Evenimentele din Siria au făcut obiectul unei conversații telefonice între cancelarul federal și președintele francez Emmanuel Macron, cei doi oficiali subliniind că sunt deschiși colaborării cu noii conducători de la Damasc.

Șefa diplomației germane, ecologista Annalena Baerbock, a descris schimbările din Siria ca fiind un ”prim mare suspin de ușurare” pentru milioane de sirieni. Ea a avertizat însă că țara nu trebuie să cadă în mâinile "altor radicali, indiferent de înfățișarea lor".

Social-democratul Michael Roth, președintele Comisiei pentru Afaceri Externe din Bundestag, a avut o intervenție circumspectă, în care a avertizat împotriva înlocuirii unei "dictaturi seculare sângeroase" cu una fundamentalistă religioasă.

Aproape un milion de sirieni în Germania

La sfârșitul lunii octombrie, în Germania trăiau aproximativ 974.000 de persoane de origine siriană, după cum precizează Ministerul Federal de Interne de la Berlin. Aceasta este cea mai mare comunitate siriană din afara lumii arabe.

Pe de altă parte, doar aproximativ 5.090 dintre aceștia sunt solicitanți de azil recunoscuți ca atare. Aproximativ 321.000 de persoane beneficiază de protecție în temeiul Convenției de la Geneva privind statutul refugiaților, între altele pentru că aparțin unei comunități religioase aflate în pericol. Alte aproximativ 330.000 de persoane beneficiază în prezent de "protecție subsidiară" - cu alte cuvinte, nu au nici protecție de refugiat, nici dreptul la azil.

De asemenea, mulți oameni au venit în Germania în cadrul reîntregirii familiei. De precizat că, în 2011, la începutul războiului civil sirian, în Germania trăiau doar aproximativ 35.000 de sirieni.

Experți în sănătate: Sirienii sunt necesari

Deocamdată nu se poate spune câți dintre acești oameni se gândesc în mod serios să se întoarcă în Siria. "Nici dacă ar vrea, acest lucru nu este posibil de pe o zi pe alta”, spune Lamya Kaddor. O variantă ar fi deplasarea la granița turco-siriană. "Însă este foarte puțin probabil să reușești să intri".

Deputata Verzilor crede că mai dispuși să se întoarcă sunt oamenii aflați de doi sau trei ani în Germania. "Însă tocmai am văzut în Duisburg tineri sirieni cu vârste cuprinse între 16 și 20 de ani care nu își amintesc deloc de Siria”.

Unii analiști atrag atenția asupra consecințelor pe care le-ar putea avea o eventuală plecare în masă a sirienilor din Germania asupra pieței muncii din această țară. În special în domeniul medical, unde mulți sirieni lucrează ca asistenți, plecarea lor s-a răsfrânge în mod simțitor asupra personalului, mai ales în spitalele din orașele mici, a declarat președintele Federației Spitalelor Germane, Gerald Gaß, pentru publicația "Der Spiegel".