Războiul din Ucraina, un test pentru democrație

Există în Germania și în alte țări europene refugiați de prima și a doua clasă? Răspunsul din Raportul privind Drepturile Fundamentale pe anul 2023 afirmă fără ezitare că da, tratamentul inegal este o realitate! Potrivit documentului, refugiații de război din Ucraina beneficiază de un tratament preferențial în Uniunea Europeană, deoarece pot găsi cazare la membrii familiei sau la prieteni fără a trece prin proceduri birocratice. De asemenea, ucrainenilor li se permite să își caute un loc de muncă, să frecventeze școlile și să folosească facilitățile medicale.

În principiu, Maximilian Pichl de la Universitatea din Kassel consideră că acesta este un lucru bun. Un ajutor umanitar eficient, rapid, este important în UE, "mai ales că în trecut aceasta a acționat adesea în mod inconsecvent și represiv în acceptarea refugiaților", scrie politologul și juristul în raportul publicat anual începând din 1997 de organizațiile pentru drepturile civile și drepturile omului. Printre acestea regăsim Pro Asyl, Uniunea Umanistă și Liga Internațională pentru Drepturile Omului.

"Standarde duble în politica de azil"

Însă decizia în favoarea ucrainenilor este luată în detrimentul persoanelor provenind din țări non-europene, critică Pichl în analiza sa intitulată "Standarde duble în politica de azil". Aceasta deoarece numeroasele persoane din țări terțe (non-europene) care au trăit în Ucraina până la începutul războiului "au fost excluse din sfera de aplicare a deciziei UE". Cu toate acestea, expertul în domeniul azilului observă "diferențe flagrante în ceea ce privește primirea" persoanelor care se refugiază din alte țări decât Ucraina. Acești oameni sunt în continuare obligați să locuiască în așa-numitele centre de primire inițială, care sunt de obicei adăposturi colective.

”Mediterana este una dintre cele mai mortale frontiere din lume"

Pe de altă parte, cazarea descentralizată nu numai că le permite oamenilor să scape de înghesuiala din marile facilități de cazare, "dar le înlesneşte și integrarea în societatea gazdă", subliniază cercetătorul în contribuția din Raportul privind Drepturile Fundamentale. 

Solidaritatea europeană față de persoanele din Ucraina nu trebuie să ascundă faptul că "situația refugiaților la frontierele externe ale Europei rămâne intolerabilă din punctul de vedere al drepturilor omului", subliniază Pichl. ”Mediterana este în continuare una dintre cele mai mortale frontiere din lume”, spune expertul. 

"Acceptarea unora, izolarea altora"

Concluzia profesorului universitar este fără echivoc: ”Acceptarea pentru unii și izolarea pentru alții, iată baza unei politici privind refugiații care nu mai are nicio pretenție universală, ci doar urmează evenimentele politice ale zilei”. Chiar dacă, în cazul Ucrainei, protecția temporară este acordată din bune intenții, astfel de instrumente contribuie totuși la subminarea unui drept universal la azil.

Un alt punct central al raportului privind drepturile fundamentale se referă la consecințele războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei, care este contrar dreptului internațional - livrările de arme și înarmarea. „Schimbarea de epocă“ anunțată de cancelarul german Olaf Scholz a dus la crearea unui așa-numit fond special pentru Bundeswehr, în valoare de 100 de miliarde de euro.

"Modificarea constituțională contrazice imperativul păcii"

Pentru a se asigura că bugetul militar suplimentar finanțat cu împrumuturi nu intră sub incidența frânei datoriei valabilă în Germania, Parlamentul a venit cu un amendament suplimentar la Constituție în iunie 2022, având majoritatea de două treimi necesară în acest sens. "Acest amendament constituțional contrazice cerința de pace din legea fundamentală", spune Andreas Engelmann de la University of Labour din Frankfurt pe Main. 

Juristul consideră că frâna datoriei în sine este discutabilă din punct de vedere constituțional. Însă "fondul special" pentru Bundeswehr ridică înarmarea la un rang constituțional special, contrar sistematicii legii fundamentale. "Acest lucru slăbește în același timp Constituția, care își pierde puterea de orientare normativă atunci când majoritățile politice cotidiene îi determină conținutul", explică Engelmann.

Critici la adresa interzicerii presei rusești de stat

Consecințele asupra libertății presei, a libertății de opinie și a libertății de informare sunt alte subiecte care se regăsesc în raportul privind drepturile fundamentale. Oricât de ușor de înțeles ar fi sancțiunile împotriva presei de stat rusești RT și Sputnik, fundamentul acestor măsuri lor în dreptul constituțional și în dreptul UE este problematic, consideră expertul în drept Rolf Gössner. 

Expertul în mass-media consideră că interdicțiile de difuzare în contextul sancțiunilor economice și financiare europene sunt "foarte discutabile". Supuse cenzurii, spune el, ar fi conținutul și formarea opiniei. În plus, interdicția de difuzare a programelor UE reprezintă și o atingere adusă libertății de informare din surse general accesibile.

Printre aceastea Gössner vede și informații "dezagreabile" și relatări din "cealaltă parte“, indiferent de evaluarea conținutului, a calitatății sau moralității acestor oferte media. El spune că numai încălcările legii justifică o excepție de la regulă. Autorul și editorul a numeroase cărți face referire la jurisprudența Curții Constituționale Federale: "Aceasta a acordat libertății de informare, împreună cu diversitatea mass-media, o prioritate deosebit de mare”.

Premise importante ale democrației liberale

"Este una dintre nevoile elementare ale omului să se informeze din cât mai multe surse, să își extindă propriile cunoștințe și astfel să se dezvolte ca personalitate", citează juristul dintr-o hotărâre a celei mai înalte instanțe germane. El continuă: "Dreptul fundamental al libertății de informare, ca și dreptul fundamental al libertății de exprimare sunt printre cele mai importante condiții prealabile ale democrației liberale".