Germania paralizată de un val de greve

După ce abia scăpaserăm de două ture de greve de mai multe zile în sectorul feroviar, sindicatul Verdi a și anunțat o nouă grevă. De data aceasta la aeroporturi, unde personalul de securitate aeriană a renunțat la muncă pe 1 februarie. Chemați la grevă au fost aproximativ 25.000 de angajați care se ocupă de regulă cu controlarea pasagerilor, bagajelor și a personalului. Fără ei, nu există controale de securitate la aeroporturi. Exercițiu dificil de răbdare pentru călătorii de la aeroporturile din Hamburg, Bremen, Hannover, Berlin, Köln, Düsseldorf, Leipzig, Dresden, Erfurt, Frankfurt pe Main și Stuttgart.

Doar o zi mai târziu, vineri 2 februarie, este grevă în transportul public local. Protestul afectează peste 130 de firme de transport locale, responsabile pentru traficul autobuzelor, tranvaielor și metrourilor în 81 de orașe și 42 de regiuni locale. 

Și nu se termină aici: următoarea grevă ar putea fi la Lufthansa, în rândul însoțitorilor de zbor. Sindicatul acestora, UFO, tocmai a întrerupt negocierile salariale.

Crește apetitul de grevă în Germania?

Deși Franța este mai degrabă cunoscută în lume pentru greve de amploare, există acum sentimentul că și în Republica Federală se înmulțesc conflictele de muncă. "Are legătură cu faptul că au loc greve mai ales în sectoare care afectează foarte mulți cetățeni, de exemplu în sectorul de transporturi", spune Thorsten Schulten de la Fundația Hans Böckler, apropiată de sindicate. Când au loc greve în sectoare cu mulți angajați precum cel al construcțiilor, chimic sau siderurgic, impactul public este mult mai mic, deoarece sunt mult mai puțini oameni afectați direct. În lipsa cifrelor oficiale, nu se poate spune deci că au loc mai multe greve, arată expertul amintit.

Totuși, participarea la greve ar fi sporit în ultimul an. Până și sindicatele s-au declarat total mirate cât de mulți oameni se alătură grevelor și câți decid să devină membri de sindicat, potrivit lui Schulten.

"Vedem azi cu siguranță mai multe greve decât în urmă cu zece sau 20 de ani", spune Marcel Fratzscher de la Institutul German pentru Cercetare Economică (DIW) din Berlin. "Dar au existat faze în Germania, ca în anii 1980 de pildă, când au avut loc foarte multe greve."

În comparație cu țările vecine, grevele din Germania sunt mai degrabă reduse. În perioada 2012-2021, au fost afectate de greve în medie 18 zile lucrătoare la 1000 de angajați pe an. În Franța și Belgia, în comparație, 92 respectiv 96 de zile.

Piața muncii este mai influențată de angajați decât de angajatori

Unul din motivele principale pentru actualele proteste este inflația, care i-a afectat serios pe mulți cetățeni. "Foarte mulți oameni au o putere de cumpărare diminuată, pentru că în ultimii trei ani salariile lor nu au ținut pasul cu creșterile galopante ale prețurilor. Oamenii cer acum reechilibrarea situației", crede șeful DIW Fratzscher.

Un alt motiv pentru greve are caracter demografic: lipsa forței de muncă, pe fondul îmbătrânirii populației. "Avem 1,8 milioane de locuri de muncă neocupate. Lucru care sporește încrederea de sine a angajaților. Ei cer condiții de muncă mai bune, salarii mai mari", explică Fratzscher. De exemplu, la greva feroviară din ianuarie s-au cerut nu doar bani mai mulți, ci și ore de lucru mai puține. Șeful sindicatului Verdi Frank Werneke a apărat grevele de săptămâna aceasta de la aeroporturi și din transportul public: "Condițiile de lucru în aceste domenii sunt de-a dreptul catastrofale iar oamenii s-au săturat."

Fratzscher crede că piața muncii să fie și în anii ce vin mai mult sub influența angajaților decât sub cea a angajatorilor. El se așteaptă "în următorii doi-trei ani la mai multe greve și conflicte de muncă."

Anul acesta vor avea loc negocieri tarifare în numeroase sectoare: bancar, construcții, industria chimică, metalurgie, electronică. La sfârșitul lui 2024, expiră și contractele colective de muncă la Deutsche Post și în administrația federală și comunală. În total, vor exista negocieri salariale pentru 12 milioane de angajați, potrivit Institutului de Științe Economice și Sociale al Fundației Hans Böckler (WSI).

Pierderi masive de membri la sindicate în ultimele decenii

Puterea sindicatelor este dată de numărul de membri și de răspândirea contractelor colective de muncă. Sindicatul Verdi se bucură să aibă în rândurile sale cu 40.000 de membri în plus anul trecut. A câștigat astfel mai mulți membri ca oricând după înființarea sa în 2001. La modul general însă, sindicatele au pierdut masiv membri în ultimii 30 de ani.

O tendință greu de schimbat, pentru că și sindicatele suferă de pe urma evoluțiilor demografice. Structura membrilor nu corespunde structurii angajaților reprezentanți, arată expertul Schulten. Cei care vor ieși la pensie în anii imediat următori sunt mult prea puternic reprezentați în sindicate, care au o sarcină herculeană în tentativa de a-și păstra numărul de membrii actuali, potrivit lui Schulten.

El nu crede că actualele greve sunt un joc de putere al sindicatelor. Nici Fratzscher nu consideră plauzibil un astfel de scenariu - totuși: "Sindicatele fac greve și pentru a atrage noi membri sau a fura membri de la alte sindicate, ca de pildă sindicatul GDL al mecanicilor de locomotivă".

Puterea contractelor colective

Sindicatele au dat înapoi în ultimii ani și la contractele colective de muncă. Dacă la începutul anilor 1990 erau în Germania 80% din angajați în contracte colective de muncă, acum mai sunt în astfel de convenții comune doar jumătate din acel număr. Cealaltă jumătate lucrează pentru companii care nu au contracte colective cu sindicatele, ci convenții proprii valabile doar în firmele respective. 

Contractele colective aduc avantaje angajatorilor, care primesc astfel siguranța veniturilor în perioada convenției, timp în care nu sunt permise greve. În perioade cu șomaj scăzut, ca în anii 1960, angajatorii au preferat contractele comune, explică Schulten. "Dar apoi nu le-au mai considerat atât de necesare, mai ales în anii 2000, perioadă caracterizată de șomaj ridicat." Creșterea puterii angajaților determină acum patronatele să accepte din nou convenții colective, spune Schulten.

Comisia Europeană sprijină acest trend și a dat o directivă în toamna lui 2022, potrivit căreia contractele colective ar trebui să acopere cel puțin 80% din piața muncii în statele UE. Directiva trebuie implementată în următorii doi ani. Ministrul german al Muncii, Hubertus Heil, vrea să introducă anul acesta o lege tarifară în acest sens. "Avem intenția de a mai acorda în viitor comenzi din fonduri de la bugetul federal doar firmelor care au un contract colectiv de muncă", a declarat ministrul Heil. 

Adaptare după un articol publicat pe DW-Deutsch.