Fact checking: Populiștii și acuzațiile de fraudă electorală

Cu puține zile înainte de alegerile desfășurate în urmă cu o săptămână în landul german Brandenburg, filiala regională a partidului de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD) a publicat, pe pagina sa de Facebook, un apel (https://archive.ph/Oy0Jc) care oferea alegătorilor ”instrumente indispensabile” pentru a observa ”probleme, fraude sau greșeli” care ar putea să apară în procesul electoral. Apelul avea atașat un podcast despre ”cele mai grave cazuri de fraudă electorală din ultimii ani”.

Postarea includea, de asemenea, contactele unui grup numit Ein Prozent (”Un procent”), din care fac parte ”observatori electorali” care se descriu drept ”cea mai mare rețea de cetățeni patrioți din Germania”. Conform serviciilor federale de informații (https://www.verfassungsschutz.de/SharedDocs/kurzmeldungen/DE/2023/2023-04-26-ifs-ein-prozent.html), Ein Prozent este o organizație de extremă dreapta.

Acest apel al AfD face parte dintr-o strategie mai amplă și de lungă durată menită să semene neîncredere în procesele democratice, atât înainte, cât și după alegeri, și de a invoca ceea ce partidul propagă ca fiind manipularea alegătorilor în detrimentul său.

Neîncrederea este populară și pe rețelele de socializare sub hashtagul Wahlbetrug, fraudarea alegerilor. La alegerile din Brandenburg, pe care AfD le-a pierdut în fața social-democraților aflați regional la guvernare, zeci de postări de pe rețeaua X (cum ar fi aceasta https://archive.ph/5sz73 sau aceasta https://archive.ph/dMfPt) susțineau că demonstrează manipularea alegătorilor în defavoarea AfD. 

Strategia nu este exclusivitatea AfD. A fost folosită și în alte țări, predominant de partidele populiste de dreapta. Sunt politicieni care perturbă astfel în mod repetat procesul electoral, dar rareori prezintă dovezi viabile pentru învinuirile pe care le aduc.

Acuzațiile se concentrează în bună măsură pe votul prin corespondență și găsesc teren fertil pe rețelele de socializare printre simpatizanții dreptei populiste. De exemplu, chiar în programul său politic (https://www.fpoe.at/fileadmin/user_upload/www.fpoe.at/NRW2024/PDF/Wahlprogramm_A4_Langversion_oS_web.pdf), formațiunea radicală de dreapta austriacă Partidului Libertăţii (FPÖ) le-a cerut votanților ”cărora le pasă de democraţie” să nu voteze prin poștă, ci să se prezinte personal la secțiile de vot, la alegerile legislative desfășurate duminică. Votul prin corespondență ar deschide, potrivit FPÖ, ușa fraudei electorale, deoarece ar exista ”suspiciuni repetate cu privire la voturile exprimate în comunitățile de migranți sau în casele de bătrâni”. Mai multe postări difuzate pe canale de socializare aparent apropiate de FPÖ, precum aceasta (https://archive.ph/6LIST), cheamă simpatizanții la o ”mega demonstrație” sub prezumția de fraudare a alegerilor.

Și dincolo de Ocean, politicieni precum foștii președinți ai Statelor Unite, Donald Trump, sau Braziliei, Jair Bolsonaro, au promovat în mod repetat narațiuni similare. Afirmații privind fraudarea alegătorilor fac iarăși turul rețelelor sociale, înaintea alegerilor prezidențiale din SUA din noiembrie. DW a verificat mai multe dintre aceste afirmații.

Teoria căminului de bătrâni

Daniel Hellmann, politolog la Institutul de Cercetare Parlamentară din Berlin, berltruma explicat pentru DW că aceste tipuri de afirmații sunt folosite nu numai pentru a delegitima oponenții politici, ci și ca un ”atac la credibilitatea sistemului în ansamblu”.

Astfel de mesaje devin tot mai vizibile în dezbaterile politice în special datorită unor personalități publice precum Trump. După înfrângerea suferită în alegerile din 2020, fostul președinte american a acuzat un sistem de vot ”falsificat” și a incriminat în mod special votul prin corespondență, pe care l-a numit ”o mare înșelătorie”. Alegațiile lui Trump au fost însă demontate.

FPÖ în Austria și AfD în Germania împărtășesc și ele convingerea că sufragiile trimise prin poștă sunt susceptibile de manipulare, chiar dacă autoritățile germane au demonstrat siguranța acestei metode de exercitare a dreptului electoral (https://www.bundesregierung.de/breg-de/themen/bundestagswahl-2021/die-briefwahl-ist-sicher-1956304).

În cazurile individuale bănuite de nereguli, autoritățile efectuează anchete. La alegerile regionale din septembrie din landul Saxonia, de exemplu, poliția a constatat că buletine de vot prin corespondență au fost manipulate în favoarea unui grup politic populist de extremă dreapta, Freie Sachsen (Saxonii Liberi) (https://www.polizei.sachsen.de/de/MI_2024_109207.htm).

În accepțiunea AfD, votul prin corespondență ar fi mai puțin transparent decât depunerea personală a buletinului de vot în urnă, afirmă Aiko Wagner, politolog la Universitatea Liberă din Berlin. Asemenea învinuiri sunt alimentate și mai mult când rezultatele AfD la votul prin poștă sunt mai slabe decât votul exprimat în secțiile de vot, adaugă Wagner, într-un interviu acordat DW. S-a vorbit despre așa ceva, de exemplu, după alegerile din landul Brandenburg.

Într-o conferință de presă, Tino Chrupalla, unul din liderii AfD, a recunoscut (https://www.youtube.com/watch?v=MbnvsFulAw8&t=765s) că nu știe dacă propriii alegători sunt în general înclinați să evite votul prin poștă, dar a adăugat că ”nu este un secret” faptul că buletinele poștale sunt predispuse la manipulare.

Chrupalla s-a referit la ceea ce unii numesc ”teoria căminului de bătrâni”: ideea că persoanele în vârstă care nu pot fi personal prezente în secții nu ar vota liber, ci mai degrabă supuse presiunii anumitor partide care ”intră și ies din casele de bătrâni” - cu excepția AfD, căruia i s-ar interzice adesea intrarea. Liderul dreptei extreme germane nu a furnizat însă nicio dovadă care să-i susțină afirmația iar organizațiile de îngrijire medicală au respins acest tip de acuzații (https://www.pflegekammer-nrw.de/pflegekammer-nrw-wehrt-sich-massiv-gegen-den-afd-vorwurf-pflegefachpersonen-wuerden-die-briefwahl-manipulieren/). Autoritățile din Brandenburg au declarat pentru DW că nu a primit nicio informație cu privire la acuzațiile de fraudă electorală. 

Comentariile lui Chrupalla contribuie însă la semănarea neîncrederii în procesul electoral, în special printre alegătorii partidului său.

”Poartă” pentru teoriile conspirației

”Teoria căminului de bătrâni” este, în opinia lui Aiko Wagner, o ”poartă” pentru multe alte teorii ale conspirației: aceste acuzații pot alimenta narațiuni despre existența unor ”mașinațiuni de care cetățeanul obișnuit nu este conștient”, despre ”elitele politice corupte care trădează oamenii simpli”, despre manipularea opiniei publice din culise.

Daniel Hellmann punctează faptul că multe teorii ale conspirației au un sâmbure de adevăr în jurul căruia se croiește apoi o anumită viziune asupra lumii. Votul prin corespondență este într-adevăr o metodă electorală mai complicată decât atunci când alegătorii merg la secție și se asigură personal că își exprimă votul în secret.

Această dificultate suplimentară nu înseamnă că buletinele de vot prin poștă sunt supuse structural unei manipulări. Sâmburele de adevăr este însă folosit – ca și în cazul căminelor de bătrâni – pentru a alimenta îndoielile cu privire la întregul proces politic. Adesea pus sub semnul întrebării de partidele populiste de dreapta, demersul democratic al alegerilor libere este apărat de majoritatea membrilor societății, ca element central al democrației - în ciuda criticilor sau poate chiar din cauza lor.