Germania: Sprijin pentru majoritatea tăcută

De ce votează atât de mulți oameni din estul Germaniei cu extremiștii de dreapta din Alternativa pentru Germania (AfD) și cu noul partid populist de stânga Alianța Sahra Wagenknecht (BSW)? La alegerile pentru parlamentele regionale din landurile Turingia, Saxonia și Brandenburg, AfD a obținut între 29 și 33% din voturi, în vreme ce pentru BSW a votat între 12 și 14% din electorat.

Raportul anual al responsabilului guvernului federal pentru estul Germaniei, Carsten Schneider, prezentat joi la Berlin, ar putea oferi răspunsuri la această întrebare. Pentru a doua oară din 2022, Schneider, el însuși originar din landul Turingia, a monitorizat dezvoltarea economică și socială, într-un studiu la care au contribuit numeroși autori de marcă.

Germania, spune raportul, este ”liberă, unită și imperfectă”. Țara s-a schimbat mult din 1990, atât în est, cât și în partea de vest, constată Schneider. ”Democrația în sine este opțiunea principală ca model social, atât în est, cât și în vest, dar există nemulțumiri față de politici și de modul în care sunt puse în practică”.

La 35 de ani după căderea Zidului Berlinului încă mai există diferențe economice între noile și vechile landuri federale, dar dinamica generală a creșterii este pozitivă. Majoritatea locuitorilor din est și-a evaluat propria situație economică ca fiind bună, dar oamenii nu s-au simțit înțeleși corespunzător de politicieni și au avut mai puțină încredere în instituțiile democratice decât germanii din vest.

Frica de schimbare

Preotul Martin Liedtke observă acest lucru în Lübben, un mic oraș din Brandenburg în care își păstorește enoriașii. Liedtke descrie starea de spirit din comunitatea sa astfel: ”Ceea ce observ este că oamenilor le este frică de schimbare și că sunt receptivi la poziții sau partide care le promit că lucrurile ar putea continua așa”.
Într-un interviu acordat DW, pastorul a explicat că la alegerile regionale de acum cinci ani încă mai era cool să votezi pentru Verzi, pentru protecția climei. Acum totul se învârte în jurul migrației. ”Și cumva asta schimbă foarte multe”, subliniază pastorul protestant, în discuția purtată la câteva zile după cele mai recente alegeri pentru parlamentul de land.

”Nemulțumire colectivă”

Oficialul guvernamental Schneider este ”șocat, deziluzionat și alarmat” de evoluțiile politice din Turingia, Saxonia și Brandenburg. În raportul său, reprezentantul Executivului federal admite că în cele cinci landuri din estul Germaniei salariile sunt uneori mai mici decât în ​​cele din vest. Est-germanii sunt subreprezentați în conducerile afacerilor, ale forurilor științifice sau ale justiției. Dar se fac investiții masive. Şomajul este scăzut. Infrastructura și serviciile publice sunt uneori mai bine dezvoltate decât în vechile landuri.

Șeful Institutului pentru Economia Germană, Michael Hüther, notează în raportul anual că Germania de Est a trăit o ”dezvoltare impresionantă” în urma reunificării germane din 1990. ”La prima vedere, nemulțumirea colectivă care se reflectă la urne nu se potrivește neapărat cu succesele economice. Incertitudinea și preocuparea actuală a oamenilor nu este specifică estului, ci se manifestă ca sprijin electoral pentru AfD la nivel federal”. Dar, completează expertul economic, ”acest fenomen este deosebit de pronunțat în regiunile care au suferit transformări în estul Germaniei”.

Unitatea Germaniei și senzația că are mai multe viteze

Carsten Schneider subliniază, de asemenea, că tendința votanților de a se apropia de populiștii de dreapta nu se limitează la Germania de Est. AfD a avut rezultate bune și la alegerile de land din Bavaria și Hessa. Practic, constată Schneider, nu se mai poate vorbi despre Germania de Est ca despre un bloc aparte și compact. Evoluțiile variază foarte mult de la o regiune la alta. În ansamblul Republicii Federale, de altfel, Mecklenburg - Pomerania Anterioară și Brandenburg sunt în prezent landurile cu cea mai mare creștere economică.

Raportul anual arată un plus de scepticism în est cu privire la libertățile civile. Între Marea Baltică și Elveția Saxonă (în apropierea graniței cu Cehia), cetățenii cred în mai mare măsură că libertatea de exprimare și cea a presei nu sunt depline în comparație cu germanii care trăiesc între Marea Nordului și Alpi, adică în fosta Germanie de Vest. Potrivit raportului anual, încă nu există un adevărat ”sentiment de unitate” integral german. Iar coeziunea federală este mai puțin dezvoltată în Est decât în vechile landuri.

Cetățenii din est au dezvoltat ”o stare socio-emoțională de protest și indignare, de jignire și nemulțumire, de umilire și rebeliune”, acompaniată de ”refuzul oricărei tentative de dialog, înțelegere și iluminare”, constată sociologul Detlef Pollack, cercetător la Münster (Vestfalia, în vestul Germaniei), într-un articol publicat de Frankfurter Allgemeine Zeitung în luna august. Este foarte greu pentru partidele centriste să influențeze atitudinile est-germanilor. Nici ignorarea partidelor radicale, nici preluarea unora dintre temele acestora nu au avut vreun succes până acum.

”Problemă cu democrația”

Mai drastică pare analiza istoricului berlinez Ilko-Sascha Kowalczuk, comunicată chiar înainte de publicarea raportului guvernamental despre Germania de Est. Specializat în studiul dictaturii din RDG și al procesului de reunificare, Kowalczuk a apreciat, în mai multe interviuri, că ”două treimi dintre est-germani au o problemă cu democrația și libertatea”. Părerea lui a stârnit polemici între intelectualii și politicienii est-germani.

Istoricul mai sugerează însă că cetățenii din landurile răsăritene nu sunt familiarizați cu cele două concepte, situație concretizată în ”participarea scăzută la procesele de negociere democratică. Mulți oameni din Est încă nu au înțeles că trăim într-o societate de compromis, nu într-una de consens”.

Cu puțin timp înainte de publicarea raportului, cancelarul Olaf Scholz a lansat un mesaj video relativ conciliant, prin care încerca să contrazică imaginea de țară divizată, cum a părut Germania după alegerile regionale de luna aceasta. Cancelarul consideră că există o majoritate favorabilă unor politici sensibile față de migrație, favorabile protecției climei și sprijinului pentru Ucraina. "Adesea auzi doar extremele. Dar nu contează cine strigă cel mai tare. Majoritatea tăcută, de centru, este mult, mult mai numeroasă. Decenții sunt mult, mult mai mulți."

Reprezentantul pentru landurile de est al cancelarului federal face apel - inclusiv la șeful său - să întărească acest ”centru tăcut al societății”. Oamenii, asociațiile și voluntarii care se asigură că lucrurile merg bine în plan local au nevoie de sprijin.