DAVA - Germania se teme de "Partidul lui Erdogan"

Înfiinţarea noului partid DAVA "Alianţa Democratică pentru Diversitate şi Avânt" a stârnit de câteva zile dezbateri aprinse în Germania. Formaţiunea este acuzată că e foarte apropiată de regimul de la Ankara, unii o consideră braţul prelungit al preşedintelui Turciei, Recep Tayyip Edogan. Formaţiunea vrea să participe deja la alegerile europarlamentare din 9 iunie. Numele a patru candidaţi sunt deja publice. Toţi sunt cunoscuţi pentru legăturile lor cu regimul de la Ankara.

Mai întâi despre candidatul de frunte Fatih Zingal: acest avocat a fost timp îndelungat purtătorul de cuvânt al Uniunii Democraţilor Internaţionali (UID) - potrivit autorităţilor germane o organizaţie de lobby a partidului turc de guvernământ AKP în Germania, fondată la Köln în 2004. UID a organizat între altele mitinguri electorale în Germania şi Europa pentru preşedintele turc Erdogan şi pentru alţi demnitari din Turcia.

Şi Yonca Kayaoglu, o tânără ingineră, fostă preşedintă a organizaţiei de tineret a UID din landul federal Baden-Württemberg, candidează pe listele DAVA la europarlamentare. Îşi face campanie în mediile de socializare, strânge semnături de susţinere pentru a-şi putea depune candidatura. Dar strângerea celor 4000 de semnături necesare este privită ca o pură chestiune de formă.

Ceilalţi doi canidaţi, Mustafa Yoldas şi Ali Ihsan Ünlü, sunt funcţionari cunoscuţi ai comunităţii turce musulmane din nordul Germaniei. Yoldas s-a implicat ani în şir în folosul comunităţii islamice Milli Görüs (IGMG), Ünlü a activat în cadrul Uniunii Islamice Turce, prescurtat DITIB. Ambele organizaţii cultivă relaţii apropiate cu regimul de la Ankara.

Braţul prelungit al lui Erdogan?

Preşedintele DAVA este Teyfik Özcan. El scrie de ceva vreme pentru filiala din Germania a televiziunii publice din Turcia TRT, pe care AKP a transformat-o în ultimii 20 de ani într-o oficină de propagandă. Criticii îl acuză pe Özcan că este partizan în relatările sale, emiţând doar comentarii despre probleme din Germania cum ar fi rasismul, islamofobia sau inflaţia în creştere, fără a scoate un cuvânt de exemplu în privinţa gravelor probleme economice persistente în Turcia.

Özcan a polemizat şi cu politicieni din Germania: pe ministrul ecologist al Agriculturii, Cem Özdemir, l-a nimicit într-un comentariu, din pricina unei remarci făcute la adresa lui Erdogan iar pe deputata CDU din Bundestag Serap Güler a discreditat-o fiindcă a purtat o fustă în opinia sa prea scurtă la o conferinţă islamică. În ciuda apropierii sale de Ankara, DAVA a dezminţit oficial că ar fi un partid al lui Erdogan.

La cererea DW, candidatul de vârf Zingal a declarat că activitatea voluntară, de decenii, a candidaţilor Yoldas şi Ünlü în cadrul Milli Görüs şi DITIB nu este o dovadă în acest sens. "Şi nici faptul că peste 65 la sută din turcii care trăiesc în Germania, între care se numără şi preşedintele partidului nostru, domnul Özcan, şi eu însumi suntem de părere că acest preşedinte şi politica sa este mai bună decât cea a unor şefi de stat şi premieri din trecut. Cu toate acestea, noi nu suntem braţul prelungit al lui Erdogan", a asigurat Zingal.

Nouă încercare de influenţare a politicii din Germania

Profesorul Kemal Bozay, expert în cadrul Centrului pentru cercetarea şi prevenirea radicalizării al Universităţii Internaţionale din Köln, este de altă părere. "Grupările şi mişcările apropiate de AKP şi de Erdogan încearcă de multă vreme să alcătuiască structuri proprii de lobby în Germania, pentru a putea influenţa scena politică din Germania". În opinia sa, înfiinţarea DAVA nu este decât o nouă încercare în acest sens.

Formaţiunile similare din trecut, de exemplu partidele BIG sau AD-Demokraten, nu au avut succesul scontat. La alegerile generale din 2017, grupări apropiate de Ankara au făcut campanie pentru AD-Demokraten, dar formaţiunea nu a întrunit decât 41.251 de voturi. La alegerile europarlamentare din 2019 aceleaşi grupări şi-au încercat norocul cu BIG, formaţiune apropiată şi ea de Ankara, dar şi aceasta a obţinut doar 68.647 de voturi.

Bozay a explicat pentru DW că aceste grupări au găsit acum o cale alternativă pentru a se lansa în politică. "Actualii reprezentanţi ai DAVA sunt personalităţi cunoscute, care activează în acelaşi timp şi în reţele şi structuri de lobby apropiate de AKP. De aceea se poate presupune că DAVA este braţul prelungit al lui Erdogan, care vrea să câştige mai multă influenţă în Germania", consideră Bozay.

DAVA se adresează şi celor din afara comunităţii turce

Potrivit lui Caner Aver, politolog în cadrul Centrului pentru studiul Turciei şi integrării, în Germania trăiesc 800.000 de cetăţeni cu drept de vot de origine turcă. Aproximativ 50 la sută din ei au participat la ultimele alegeri generale, votând majoritar partide de centru-stânga. Aşa stând lucrurile, Aver nu crede că DAVA are mari şanse.

Fondatorii DAVA sunt însă încrezători. "Pentru primul mandat în Parlamentul European avem nevoie de aproximativ 250.000 de voturi. Şi toate prognozele arată că putem primi aceste voturi", a declarat candidatul de frunte Zingal. Iar câştigarea unor mandate suplimentare depinde de capacitatea DAVA de a convinge alegători din afara comunităţii turce. "Ecoul gigantic din presă din ultimele zile este în favoarea noastră. Am devenit cunoscuţi la nivelul întregii Germanii. Nu am fi putut obţine asta nici cu ajutorul unui buget de marketing generos", a adăugat el.

DAVA nu are în vedere doar alegerile europarlamentare. Partidul are planuri pe termen mai lung şi intenţionează în curând să-şi înfiinţeze organizaţii la nivel comunal şi regional, pentru a putea candida pe viitor la toate alegerile. Bozay crede că este posibilă consolidarea unor astfel de partide de orientare etnică, religioasă şi naţionalistă cum este DAVA şi din pricina "climatului rasist care domneşte în prezent în Germania".

Dar el vede primejdia ca DAVA să încurajeze tendinţe extremiste sau tensiuni între diversele grupuri de populaţie, inclusiv între cele originare din Turcia. Cu precădere la nivel comunal formaţiunea ar putea încerca să influenţeze politica locală şi comunităţile, prejudiciind buna convieţuire. Aceasta s-ar putea întâmpla "mai ales în oraşele în care există un procentaj foarte mare de etnici turci", a avertizat Bozay.

Adaptare după un articol publicat pe DW-Deutsch.