Cehia preia preşedinţia rotativă a Consiliului UE

Începând din iulie 2022, Uniunea Europeană este condusă de doi foşti rectori universitari: premierul ceh Petr Fiala este politolog şi a fost între anii 2004-2011 rectorul Universităţii Masaryk din Brno; prietenul său, muzicologul Mikulas Bek, a condus aceeaşi instituţie de învăţământ superior în intervalul 2011-2019 şi este astăzi ministru pentru Afaceri Europene. Sub conducerea celor doi, Universitatea Masaryk s-a numărat printre cele mai bune din lume.

Fiala şi Bek vor să aibă acelaşi succes şi la nivelul UE. Republica Cehă, care preia de la Franţa preşedinţia rotativă a Consiliului UE, vrea să se prezinte ca parte a Europei occidentale, nu ca parte a Europei de Est. "M-aş bucura foarte mult dacă preşedinţia noastră a UE va face să nu mai fim percepuţi ca ţară care vrea să ajungă din urmă Occidentul, ci ca un stat al UE, pur şi simplu", a declarat pentru DW Mikulas Bek. "Pentru a obţine asta va ajunge să exercităm cu profesionalism rolul de ţară care deţine preşedinţia", a completat el.

Ucraina - principala grijă

Guvernul de la Praga este conştient cât de mult depinde succesul său la conducerea UE de agresiunea rusă din Ucraina şi de efectele ei asupra Uniunii şi a lumii. "Ucraina nu a împins în fundal toate celelalte teme, dar acest război a adăugat la chestiunile existente o sarcină uriaşă", a declarat Bek. După Polonia, Cehia este probabil cel mai mare susţinător al Ucrainei din UE. Îi livrează armament, inclusiv tancuri şi elicoptere, şi a primit pe teritoriul său 350.000 de refugiaţi ucraineni.

În perspectiva iernii viitoare, Bek consideră că o sarcină centrală va fi gestionarea crizei energetice provocate de Moscova. "Aceasta este o sarcină centrală, care va fi decisivă pentru credibilitatea UE", consideră ministrul ceh al Afacerilor Europene. "Acesta va fi un test şi mai mare pentru UE decât gestionarea crizei coronavirus." Decisiv va fi dacă UE va fi în stare să asigure capacităţi optime pentru terminalele de gaz lichefiat şi rute de transport.

Cinci priorităţi

Petr Fiala le-a explicat jurnaliştilor la Praga că preşedinţia cehă a UE va avea cinci priorităţi. Între acestea se numără gestionarea crizei refugiaţilor, reconstrucţia Ucrainei după război, securitatea energetică, întărirea capacităţilor europene de apărare, securitatea cibernetică şi capacitatea economiei europene şi a instituţiilor democratice de a face faţă crizei.

"Europa şi întreaga lume se află într-un proces de transformare fundamentală, fiindcă invazia rusă în Ucraina a cutremurat multe din elementele noastre de securitate", a afirmat Fiala în faţa reporterilor, adăugând că e necesară elaborarea unei noi arhitecturi de securitate în Europa. Cehia este conştientă că sarcina de a conduce UE nu constă în promovarea intereselor naţionale, a adăugat el. "Sarcina preşedinţiei cehe va fi identificarea consensului în jurul diverselor teme, pentru a ajunge la unitatea europeană atât de importantă", a subliniat premierul de la Praga.

Reuniune fără precedent în capitala Cehiei

Deşi preşedinţiei franceze a UE i-a reuşit deja să confere Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de ţări candidate, chestiunea extinderii UE şi a cooperării cu statele învecinate va sta în centrul reuniunii informale la vârf care va avea loc în octombrie 2022 la Praga. Va fi o amplă reuniune la vârf fiindcă nu vor participa doar şefii de stat şi de guvern ai ţărilor UE, ci şi ai altor state europene, "de la Islanda la Ucraina, indiferent că sunt sau nu membre ale UE", după cum a precizat Fiala pe pagina sa de Facebook.

Management de criză

În opinia unor observatori, succesul preşedinţiei cehe va depinde de continuarea ajutorului masiv oferit Ucrainei, de sprijinul pe care i-l va acorda astfel încât să nu fie înfrântă de Rusia şi de gestionarea crizelor provocate de agresiunea rusă.

Cu puţin timp înaintea începerii preşedinţiei cehe a Consiliului UE, guvernul ceh a fost cutremurat de un scandal de corupţie la Primăria din Praga. Sunt implicaţi politicieni ai STAN, a doua formaţiune, ca mărime, care sprijină guvernul de coaliţie alcătuit din cinci partide. Aceasta aminteşte de situaţia din anul 2009, când guvernul condus de premierul Mirek Topolanek a fost răsturnat de la putere în timpul primei preşedinţii cehe a Consiliului UE. Actuala criză politică de la Praga ar trebui să se rezolve rapid în urma demisiei ministrului Educaţiei şi vicepreşedinte al STAN, Petr Gazdik, care a declarat: "Nu vreau să pun în primejdie guvernul sau coaliţia în pragul preşedinţiei Consiliului UE". Spre deosebire de anul 2009, când Topolanek era minoritar în Parlament, actualul guvern are o majoritate stabilă de 108 deputaţi din totalul de 200.