Poate Germania fără gaze din Rusia?

Vestul încearcă prin ample sancţiuni să-i ia lui Putin vântul din pânze. Dar se poate mai mult pentru stoparea războiului? SUA, Marea Britanie şi Canada au mers mai departe, interzicând parţial importul de energie din Rusia. În Europa situaţia este diferită. Numai Germania virează în fiecare zi Rusiei sute de milioane de euro în schimbul livrărilor de energie. Motivul? Guvernul de la Berlin crede că stoparea importurilor de energie din Rusia ar păgubi extrem economia Germaniei.

Dar nu s-ar putea descurca Germania fără aceste importuri? Între experţi tocmai se poartă o controversă în jurul întrebării cât de mari ar fi pagubele suportate de Germania în eventualitatea renunţării la energia fosilă din Rusia.

Stoparea importurilor este posibilă şi suportabilă

Deja la începutul lunii martie, un grup de oameni de ştiinţă din cadrul academiei Leopoldina au afirmat că economia germană s-ar descurca în cazul stopării pe termen scurt a importurilor de energie din Rusia.

Economistul Rüdiger Bachmann, profesor la University of Notre Dame din SUA, a declarat recent într-un interviu oferit Tagesspiegel că un embargou pe importurile de gaz ar fi posibil în Germania. El a spus că a calculat împreună cu alţi economişti urmările unei astfel de măsuri şi s-a ajuns la concluzia că ar reduce cu 1-3 la sută Produsul Intern Brut. Spre comparaţie, lockdownul din 2020 pentru combaterea pandemiei de coronavirus a redus cu 5 la sută PIB-ul Germaniei. "Sigur că este o diminuare masivă, însă ea poate fi compensată prin diverse măsuri politico-economice. Chiar dacă paguba s-ar dovedi în cele din urmă de două ori mai mare", a declarat Bachmann.

Avertismente din partea economiei

Industria chimică a avertizat însă că stoparea importurilor din Rusia ar provoca o pierdere masivă de locuri de muncă. Dacă întreprinderi chimice din Germania ar fi silite să-şi închidă porţile, produsele lor ar lipsi în multe branşe economice, inclusiv în industria farmaceutică sau în cea a materialelor de construcţie. Aceste efecte s-ar putea resimţi chiar şi la nivel mondial.

Şi industria siderurgică este îngrijorată de o astfel de perspectivă. "Fără gaz metan din Rusia, producţia de oţel este în prezent imposibilă" în Germania, a anunţat deja de săptămâna trecută uniunea de profil "Wirtschaftsvereinigung Stahl". Uniunea în cauză a subliniat că oţelul este substanţa de bază şi punctul de plecare al mai tuturor lanţurilor industriale de producţie şi de aceea stoparea importurilor ar paraliza pur şi simplu producţia industrială a Germaniei şi a Uniunii Europene.

Şi patronatul industriei metalurgice şi electrotehnice avertizează că sistarea importurilor din Rusia ar stopa în cel mai scurt timp şi producţia în numeroase branşe industriale germane. Inclusiv în industria alimentară, a cărnii şi în petrochimie.

Moritz Schularick, profesor de economie la Universitatea Bonn, consideră însă că stoparea importurilor de gaz din Rusia ar fi suportabilă, reducând PIB-ul Germaniei cu 0,5 până la 3 la sută.

"Importăm aproximativ o jumătate din necesarul de gaz din Rusia prin gazoducte - şi aceasta nu se poate compensa pe termen scurt. Gazul se distribuie în părţi aproape egale pentru încălzirea imobilelor şi pentru industrie, unde este folosit preponderent tot pentru încălzire", a declarat el pentru săptămânalul Der Freitag. În parte, limitări ale consumului de gaz ar putea ajuta la reducerea importului din Rusia, la fel şi izolarea termică a clădirilor şi eficientizarea centralelor de încălzire.

Schularick a mai afirmat că, aparent, în Ministerul Economiei se calculează prea static modalităţile de compensare a lipsurilor ivite în urma renunţării la importurile din Rusia, făcând comparaţii cu anii precedenţi. "Dar aceste lipsuri sunt dinamice. Ce învăţăm să economisim până la iarnă, de acea cantitate de gaz nu mai avem nevoie", a subliniat el. Prin spirit de inovaţie şi artă inginerească cererea de gaz s-ar putea reduce. Consumul ar putea de asemenea să fie scăzut prin importarea materialelor şi produselor a căror fabricare presupune un consum energetic sporit, mai consideră el.

Potrivit Asociaţiei federale a branşelor Energie şi Apă (BDEW), potenţialul de economisire a gazului în rândul consumatorilor privaţi este de 15 la sută iar în rândul producătorilor, comercianţilor şi prestatorilor de servicii este de 10 la sută. Industria ar putea de asemenea economisi opt la sută din necesar. Dar cel mai mare potenţial de economisire există la producţia de energie electrică - 36 la sută din totalul consumului de gaz.

Stoparea importurilor ar putea periclita pacea socială

Achim Wambach, expert în cadrul Zentrum für Europäische Wirtschaftsforschung (ZEW) din Mannheim, avertizează în schimb că "un asemenea embargou energetic fără precedent în istorie ar avea efecte severe asupra conjuncturii economice. Ar avea de asemenea efecte politico-economice, ajunge doar să ne amintim de "vestele galbene" din Franţa".

În ciuda acestor nesiguranţe, vinerea trecută nenumăraţi foşti şi actuali responsabili de vârf din economie, politică şi ştiinţă din Germania şi străinătate au semnat un apel adresat guvernului federal. Revendicarea lor principală este stoparea finanţării războiului prin sistarea imediată a importurilor de petrol şi gaz din Rusia.

Pe termen lung, Germania vrea să devină independentă energetic de Rusia

Pe termen mai lung, Germania se străduieşte deja din răsputeri să-şi reducă dependenţa de Rusia şi să aplice schimbări în domeniul energetic. Din perspectiva Ministerului Economiei, importurile de petrol din Rusia se vor reduce până la vară cu 50 la sută. Potrivit ministrului de resort Robert Habeck, este posibil ca Germania să renunţe până la toamnă complet la cărbunele rusesc.

Potrivit aceluiaşi minister, importurile de gaze naturale din Rusia au scăzut deja de la 55 la sută din necesar la 40 la sută. Dar abia în vara anului 2024 Germania va fi în mare parte independentă de gazul rusesc, a spus Habeck. Aceasta depinde şi de viteza cu care se va extinde sectorul energetic din surse regenerabile şi de micşorarea consecventă a consumului la toate nivelurile, a mai spus el.