Germanii se tem de sfârşitul prosperităţii

Cine se plimbă prin cele mai bune cartiere din Berlin nici nu percepe că inflaţia creşte, costurile explodează şi cel mai mare război din Europa de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial face ravagii la doar două graniţe distanţă. Barurile şi restaurantele sunt pline ochi, cozile de la intrarea în cluburi sunt interminabile, localnicii şi turiştii trăiesc din plin lunile de vară.

Preţul distracţiei, al alimentelor şi bunurilor de consum a crescut, dar lumea cumpără în continuare toast cu avocado sau pâine scumpă de la brutar. Aceasta în parte din cauza salariilor mari. Cei cu venituri bune sunt dispuşi în continuare să cheltuie câţiva euro în plus, absorbind costurile suplimentare care au însemnat falimentul multor mici afaceri în decursul acestui an.

"Totul s-a scumpit", spune pentru DW Stephanie Lynch, barmaniţă la "Blaue Bohne", o cafenea din cartierul berlinez Friedrichshain. "Efectiv, tot ce folosim aici s-a scumpit: paharele şi farfuriile de carton, filtrele de cafea pe care le folosim, pungile în care punem cafeaua, totul."

După ani în care preţurile au fost stabile, cafeneaua s-a văzut nevoită să scumpească totul. Preţurile de acum reflectă întreruperi trecute ale lanţurilor de aprovizionare, pierderi realizate în perioada restricţiilor anti-pandemie, o slabă recoltă de cafea în Brazilia şi blocarea, anul trecut, a Canalului Suez, timp de mai multe zile.

O nouă rundă de scumpiri va fi necesară curând, a adăugat Stephanie, drept rezultat al veştilor proaste din economie. Cu toate acestea, mulţi dintre clienţi par dispuşi să bage mai adânc mâna în buzunar pentru aceeaşi cantitate de boabe de cafea.

Inflaţia îi ustură pe consumatori

Inflaţia a crescut deja în Germania la aproape 8%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit Institutului Federal de Statistică. Preţul energiei a crescut la consumator cu 38 la sută, iar alimentele s-au scumpit în medie cu 11 la sută.

Aceste scumpiri sunt poate tolerabile pentru iubitorii de espresso cu venituri mari, dar cu cât oamenii sunt mai săraci, cu atât fac faţă mai greu costurilor vieţii.

"Desigur, consecinţele crizei pe care o traversăm se resimt direct", a declarat pentru DW Markus Grabka, cercetător în cadrul Institutului German de Studii Economice. "Gospodăriile cu venituri mici sunt, de exemplu, mai grav afectate de scumpirea energiei decât cele cu venituri medii sau mari."

Alimentele de bază - uleiul de gătit, făina, carnea, laptele şi ouăle - s-au scumpit toate cu mult peste 10 la sută. În medie, fiecare german va cheltui anul acesta cu 250 de euro mai mult pe mâncare, potrivit unui studiu efectuat de asiguratorul Allianz.

Această povară suplimentară este mai grea pentru cei care deja se chinuiau să o scoată la capăt de la o lună la alta. Mai bine de 560.000 de pensionari din Germania necesită sprijin suplimentar din partea guvernului, fiindcă pensiile lor sunt sub nivelul sărăciei. Dar scumpirea alimentelor şi energiei adesea înghite deja ajutorul suplimentar primit de la stat.

Chirii şi dobânzi majorate

Doar 42% din germani sunt proprietarii caselor sau apartamentelor în care trăiesc. Inflaţia a făcut ca deţinerea unei locuinţe să rămână adesea un vis, fiindcă băncile centrale s-au grăbit să crească dobânda de referinţă în încercarea de a menţine preţurile sub control.

În multe regiuni ale Germaniei exista deja o criză a spaţiului locativ, dar cei care reuşeau cumva să găsească o locuinţă de cumpărat erau adesea răsplătiţi cu dobânzi foarte reduse la creditele contractate. Dar acea eră a dobânzilor ultraconvenabile, de 1%, chiar mai puţin, s-a încheiat.

În decurs de doar câteva luni, dobânzile pentru creditele imobiliare au sărit acum la peste 3%, potrivit firmei de consultanţă Interhyp, şi se aşteaptă ca ele să crească în continuare. Aşadar, cel care cumpără o casă va avea costuri suplimentare de zeci sau chiar sute de mii de euro până va reuşi să ramburseze băncii creditul.

Furtuna perfectă

Spirala ascendentă a tuturor preţurilor, de dimensiune istorică, este culminaţia unei cascade de evenimente care au pus capăt iluziilor privind comerţul liber în întreaga lume.

Pandemia de Covid-19 a provocat un dezechilibru între cerere şi ofertă. Într-o intervenţie fără precedent, guvernele şi băncile centrale s-au aliat pentru a-i proteja pe cetăţeni de şocul economic provocat de falimente în lanţ la scară naţională.

Lipsa subansamblelor nu a fost o problemă care i-a afectat doar pe marii fabricanţi globali de automobile ci şi pe micii întreprinzători locali. Ateliere de reparat biciclete din Berlin, de exemplu, şi-au trimis clienţii acasă fiindcă le lipseau piesele de schimb necesare. Reparaţii care în mod normal se execută într-o zi se întind acum pe săptămâni întregi, fiindcă meşterii trebuie să aştepte să li se livreze piesele comandate.

Lanţurile globale de aprovizionare încă nu erau refăcute când cel mai mare exportator de cereale la nivel global, Rusia, a invadat cel de-al cincelea exportator de cereale, Ucraina. Aceasta a făcut ca rafturile cu făină şi ulei, pe care Ucraina de asemenea le exporta la scară mare, să se golească în magazine. Între timp, întreruperea furnizărilor de petrol şi gaze a cutremurat piaţa energiei, şi aceasta se reflectă în preţul oricărui produs care presupune un consum de energie, de la producţie la transport.

Germania tocmai a activat faza a doua a planului de urgenţă privind gazele naturale. Este o premieră în istoria ţării, care ar putea duce la restricţionarea consumului în industrie şi la o creştere suplimentară a preţurilor.

Preţul energiei tot creşte şi finalul nu se arată la orizont

În vreme ce economiştii se întreabă cât vor mai creşte preţurile şi pentru cât timp, riscul unui impact întârziat asupra costurilor rămâne, de vreme ce scumpirile îşi fac drumul lor prin lanţurile de aprovizionare. Aceste scumpiri îi afectează mai întâi pe producători şi angrosişti înainte de a ajunge la comercianţii cu amănuntul şi consumatori. Aceasta înseamnă că oamenii s-ar putea confrunta cu scumpiri şi după ce factorii care le-au determinat se relaxează.

"Mă tem că vom avea o situaţie foarte îngrijorătoare în decurs de numai câteva săptămâni sau luni", a declarat pentru postul public de televiziune ZDF ministrul german de Finanţe, Christian Lindner. "Avem în faţă trei - patru, poate cinci ani de penurii şi trebuie să găsim un răspuns la asta."