Analiză: Comunismul, Holocaustul și exterminarea memoriei

Nu avem o cultură a rememorării, a recunoașterii și asumării istoriei. Zeci de monumente și case memoriale ale unor personalități marcante sunt lăsate în paragină. Ministerul Culturii și autoritățile locale își dispută indiferența față de clădirile de patrimoniu lăsate în paragină în timpul comunismului și ulterior în ultimii 34 de ani care au trecut de la înlăturarea regimului totalitar.

Muzeul Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România și Memorialul „Închisoarea Tăcerii“ din Râmnicu Sărat sunt primele proiecte culturale care vor fi finanțate din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Pentru coordonarea și organizarea muzeului, guvernul a desemnat încă din 2016 Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel“.

Înaintea Primului Război Mondial, în România trăiau aproximativ 700.000 de evrei. Potrivit datelor recensământului populației și locuinței din 2021, numărul evreilor înregistrați este sub 4000, însă liderii comunităților evreiești spun că numărul e dublu, luând în calcul că multe familii sunt mixte. Dacă înaintea Holocaustului în România existau peste 2000 de sinagogi, acum mai sunt în picioare 87.

Două treimi din evreii din România se tem de antisemitism

Potrivit unui sondaj realizat de Institutul Elie Wiesel, doar 32% dintre români știu că Holocaustul a avut loc și în România. Pe de altă parte, unul din șase români nu vrea să aibă vecini evrei (Fundația Soros România). Ignoranța, reaua-credință, răstălmăcirea istoriei arată subcultura memoriei unei mari părți a populației. Faptul că regimul Antonescu a exterminat aproximativ 300.000 de evrei români și ucraineni de pe teritoriile românești sau aflate sub administrație românească, a fost trecut sub tăcere în timpul regimului totalitar și continuă și azi să fie minimalizat.

Comunitatea evreiască, atâta câtă a mai rămas, este temătoare față de populația majoritară. Un sondaj realizat de Avangarde înainte de atacurile teroriste asupra Israelului, pentru a afla cât de siguri se simt evreii din România, relevă că 71% consideră că antisemitismul este prezent în România, iar peste 40% au răspuns că antisemitismul a crescut în ultimii cinci ani. Această percepție e legată, desigur, și de ascensiunea AUR în preferințele românilor.

Participanții la sondaj s-au arătat îngrijorați de profanarea cimitirelor evreiești (68%), de vandalizarea instituțiilor și monumentelor evreiești (52%), de manifestarea unor atitudini antisemite pe stradă sau în alte locuri publice (38%). Ne aducem aminte cum în 2021 sinagoga din Orăștie a fost vandalizată, ferestrele fiind sparte cu pietre chiar în ajunul comemorării Pogromului antievreiesc de la Iași.

Un muzeu al ororilor comunismului cu doi angajați 

Memorialul de la Sighet rămâne, până acum, cel mai important muzeu al ororilor regimului comunist care a lăsat porțile deschise mai ales pentru generațiile de tineri, în primul rând prin școlile de vară organizate aici în fiecare an. În 2002, Papa Ioan Paul al II-lea trimitea la Sighet următorul mesaj: „Întîlnirea în acest loc înalt al amintirii să onoreze victimele persecuţiei, iar dezbaterile să permită o mai bună cunoaştere a mecanismelor care au condus la această tragedie şi, de asemenea, să pună în relief energiile care au permis înfrîngerea ei, astfel ca lumea noastră să poată învăţa din lecţiile istoriei“.

În urmă cu câțiva ani a fost înființat Memorialul Închisoarea Pitești, un muzeu privat aflat în fostul penitenciar unde s-au petrecut atrocitățile „reeducării“ tinerilor oponenți ai regimului comunist sub supravegherea Securității. Ministrul Culturii Raluca Turcan a semnat un ordin privind clasarea fostei închisori comuniste de la Pitești ca monument istoric, urmând să fie inclus în patrimoniul UESCO. Același statut urmează să aibă închisorile Râmnicu Sărat, Sighet, Jilava și Aiud.

Finanțarea restaurării Memorialului „Închisoarea Tăcerii“ din Râmnicu Sărat cu 9 milioane de euro din PNRR este un pas mult întârziat al recuperării memoriei. Statul nu a mișcat un deget până acum. Clădirea fostei închisori e în paragină, iar lucrările se vor încheia abia în 2026.

Nu avem însă până acum un muzeu național al comunismului. În București funcționează oficial Muzeul Ororilor Comunismului, găzduit de Biblioteca Națională a României. Are doi angajați, directorul și un muzeograf.