Opinie: Amestecul lui Hodorkovski. De ce nu face față Geoană

Mircea Geoană, candidatul prezidențial de care se tem cel mai mult liderul PSD Marcel Ciolacu și șeful PNL Nicolae Ciucă s-a afundat singur într-un scandal în care numele lui apărea doar prin ricoșeu.

O investigație făcută de mai mulți jurnaliști a scos la iveală că Rareș Mănescu, 55 de ani, un liberal în adormire, fost primar al sectorului 6, care s-a ocupat de campania lui Geoană, ar avea legături cu un controversat om de afaceri rus, mare admirator și propagandist din proximitatea lui Putin, Aleksei Kozlov. Probabil că scandalul s-ar fi stins repede dacă Mircea Geoană ar fi explicat fără ocolișuri care sunt relațiile sale cu fostul liberal. Mănescu mergea cu ceilalți bogați din politica autohtonă la Monaco și acolo trasau liniile importante ale viitorului țării. Ramona Mănescu, soția influentului consilier al lui Geoană, a fost numită în fruntea ministerului de Externe în 2019, în mandatul de premier al Vioricăi Dăncilă. 

În urma apariției textului despre Mănescu și conexiunile lui rusești, Mihail Hodorkovski devine brusc interesat de campania electorală românească și scrie pe rețeaua X că alegătorii români ar trebui să țină cont de legăturile lui Geoană cu Mănescu „atunci când vor vota” și că „e de-a dreptul șocant” că NATO „trece cu vederea astfel de lucruri atunci când numește oameni în funcții atât de înalte”. E pentru prima dată când primul miliardar al Rusiei post-comuniste vorbește despre ceea ce se întâmplă în România și le dă indicații votanților autohtoni. Există și o coincidență aici, fiindcă organizația media The Dossier Center, care a participat, alături de jurnaliștii români și moldoveni la investigația despre Rareș Mănescu, este finanțată chiar de Hodorkovski, care a lansat-o în 2017. 

În loc să spună cine e Hodorkovski, Mircea Geoană s-a repezit să-l acuze pe Attila Biro, ziarist de investigații care a lucrat la ancheta despre cazul Mănescu, de participare la „operaţiunea de încercare de asasinare a procurorului general al Bulgariei”.

Geoană și oamenii lui de campanie puteau să vorbească despre oligarhul rus retras la Londra, despre atacul acestuia la adresa NATO și chiar despre implicarea lui în campania românească explicând cine este Mihail Hodorkovski. Strategia de campanie a lui Mircea Geoană a deviat însă periculos. Atacul fără niciun fel de dovezi asupra unui jurnalist critic la adresa lui arată reflexe periculoase. Războiul oricărui politician cu presa e un semn rău-prevestitor, fiindcă e un război împotriva libertății de opinie.  

Geoană dacă voia putea să se măsoare cu Hodorkovski, să încerce să afle ce interese are în România și să explice publicului cine e: un fost activist de tineret în URSS, care și-a început ascensiunea financiară încă din perioada lui Gorbaciov și care, în 1992, la doar 29 de ani, avea deja o bancă proprie. În 1995 guvernul rus le-a cerut împrumuturi celor mai bogați oameni din țară, oferindu-le în schimb pachete de acțiuni majoritare la cele mai mari companii din Rusia. Așa s-a ales Hodorkovski cu Iukos, un conglomerat petrolier nou-creat cu rezerve considerate printre cele mai importante din lume. În 2001 însă, devenise deja un oligarh luminat care dădea bani pentru proiecte sociale, burse, școli, societate civilă.

În 2003, când era cel mai bogat om din Rusia și Putin, cel mai puternic, cei doi au intrat în conflict, unii spun că din pricină că Hodorkovski a continuat să-i finanțeze pe comuniști, deși Putin îi ceruse să nu o mai facă. Oligarhul a virat mereu bani în politică, inclusiv pentru partidul lui Putin și chiar în campania acestuia, dar avea datorii morale în mai multe părți.

Alții cred că Hodorkovski avea ambiții politice, mai ales că făcea deja turnee prin toată Rusia în care ținea discursuri despre modernizare și occidentalizare. Apropiații lui sunt de părere că a fost pedepsit pentru că a vorbit despre corupție la o întâlnire făcută de Putin și marii oameni de afaceri. A fost arestat în 2003, într-unul din turneele sale, acuzat de evaziune fiscală, fraudă și delapidare în urma unui proces dirijat politic de la Kremlin. A stat 10 ani la închisoare. A fost grațiat de Putin, căruia i-a trimis două scrisori, nedate publicității. Hodorkovski a vrut să fie șeful guvernului rus în exil, mai ales că are și banii necesari pentru o astfel de mișcare, dar nu mulți dintre opozanții plecați în Occident au fost entuziaști.

Nu e clar care sunt interesele lui în România și de ce a vrut să intervină într-o chestiune atât de locală. În schimb, incapacitatea lui Mircea Geoană de a răspunde echilibrat unei acuzații care nici măcar nu-l privește în mod direct, ridică multe semne de întrebare asupra ideii lui despre democrație, despre rolul presei și importanța funcționării ei independent de amenințările politicienilor.

Tabloul sugerează o intervenție din afară în campania prezidențială, un răspuns neadecvat din partea lui Mircea Geoană, atracția lui nesănătoasă față de personaje controversate și o înclinație autoritaristă față de mass-media. Pe de altă parte, Rusia este o pistă bună de campanie pentru un fost oficial NATO, mai ales atunci când în trecutul său pot fi găsite gesturi controversate. Vizita lui secretă la Moscova din 2009, anul electoral în care a pierdut alegerile prezidențiale, a fost mereu un punct de inflexiune în cariera sa politică. De ce secretă și de ce la Moscova? Voia să primească asigurări că are susținerea Kremlinului, deși se lăuda cu cea a Washingtonului? Și mai ales voia ca lumea să nu știe că el caută sprijin în Rusia? 

E vorba despre incapacitatea lui Geoană de a fi transparent? Are în jurul lui oameni care îl trimit pe piste greșite? Nu poate fi mai bun decât a fost în campania din 2009, în care avea de partea lui toți mogulii media, banii lor și cel mai mare partid? Anul acesta, la fel ca acum 15 ani, a plecat de pe prima poziție, doar că nu face față presiunilor și nu se știe debarasa de personajele dubioase pe care le cultivă.