"Puterea lui Putin nu are legitimitate"

Deutsche Welle: Domnule Hodorkovski, înainte eraţi om de afaceri, acum vă implicaţi civic. Care sunt problemele cu care vă confruntaţi?

Mihail Hodorkovski: M-a suprins mult faptul că mentalitatea societăţii ruse s-a modificat radical în momentul începerii dramei ucrainene. Nu aş fi crezut nicicând că societatea noastră suferă atât de puternic de "sindromul Weimar". Nu m-am aşteptat nici ca angajamentul civic să fie atât de ineficient şi neproductiv, în ciuda unei mari concurenţe, mare şi în comparaţie cu lumea afacerilor. Acolo unde se acţionează în interes comun, credeam eu că trebuie să domnească prietenia. Mă voi gândi mai des, cu ceva nostalgie, la anii în care eram om de afaceri.

Ştiţi cum se iau deciziile la Kremlin şi în cadrul preşedinţiei? Ce rol joacă Vladimir Putin? Pot fi preconizate aceste decizii?

Nu putem preconiza fiecare pas concret, dar putem spune care va fi direcţia generală. Problema principală a aparatului statal creat de Vladimir Putin este lipsa oricărei legitimităţi - există doar Putin şi valorile lui din sondaje. Ca rezultat, întreaga armată a aparatului de stat se orientează după două aspecte. Primul: contează ce spune Putin. Al doilea: propriul buzunar. Întrucât Putin este şi el doar un om, neobişnuit să muncească din greu, temele pe care le abordează sunt limitate. Astăzi contează mai mult politica externă. Problemele interne trec pe planul secund. Prin urmare, politica internă devină arenă de luptă pentru diverse grupări. Nu contează mijloacele. Baronii regionali au un interes, serviciile secrete şi armate vor altceva, patronatul, care îi include şi pe apropiaţii lui Putin, are alt interes. Pe fundalul acestor lupte pentru resurse se configurează politica internă. Situaţia se va menţine şi la alegerile din 2016. În cazul deciziilor de politică externă ale lui Putin se observă că el nu este un bun strateg. I se servesc diverse variante pentru obţinerea unei ţinte tactice concrete. Este un calcul simplu. Putin ia mereu decizia care îi oferă mai mult spaţiu de manevră la următorii paşi. Practic, nu renunţă niciodată la acest algoritm.

Cum apreciaţi relaţia dintre preşedintele cecen, Ramzan Kadârov, şi Putin? Ce rol joacă Kadârov în politica rusească?

Cred că Putin ştie foarte bine, că un sistem de control reciproc al serviciilor secrete este necesar. Dat fiind că nu există un sistem legal în acest sens, el trebuie să construiască un pseudo-sistem. Şi în acest pseudo-sistem, Kadârov şi a lui bandă deţin o poziţie importantă. De aceea nu este pregătit să îl scoată pe acesta din joc şi să destabilizeze sistemul construit în mintea lui. Se vede, de exemplu, în ancheta uciderii lui Boris Nemţov.

Cum vedeţi propriul dvs. viitor politic?

Am fost şi am rămas un om care poate influenţa evoluţiile din Rusia. Sper să rămân aşa şi în viitor.

Mai aveţi ambiţii politice? Aveţi un scop pe termen lung?

Nu văd absolut nici un plan pentru schimbări în viaţa politică din Rusia. Am anunţat deja că pentru mine anul 2022 (când au loc şi alegeri prezidenţiale la care Putin nu ar mai avea voie să candideze, nota redacţiei) ar putea aduce eventuale schimbări. Schimbări ar putea avea loc şi mai devreme sau, din păcate, mai târziu. Pentru mine, ca cititor şi admirator al scriitorului Mihail Bulgakov, ar fi o nebunie să fac planuri pentru un viitor atât de îndepărtat. După cum scria Bulgakov: "Da, oamenii sunt muritori, dar asta nu ar fi atât de rău. Mult mai rău este că ei uneori pot muri de la o secundă la alta."

Cum consideraţi faptul că Rusia nu vrea să pună în aplicare deciziile unor tribunale internaţionale, privind despăgubirile în cazul Yukos?

Aş fi foarte surprins, dacă actualul aparat de stat ar lua vreo decizie dezavantajoasă financiar pentru el. Bugetul de stat este considerat nu ca fiind în serviciul societăţii, ci ca avere în propriul buzunar. Uneori mai scoate ceva din acest buzunar şi împarte cetăţenilor, pentru ca aceştia să îşi ţină gura. Şi acum să mai împarţi şi duşmanilor? Pentru ca aceştia să nu mai fie duşmani? Să considerăm că actuala putere din Rusia ajunge la concluzia că trebuie să respecte legea şi să restituie acţiunile confiscate absolut ilegitim de la zeci de mii de acţionari, care nu le obţinuseră la licitaţii. Apropos, licitaţiile în cazul Yukos sunt considerate, din motive inexplicabile, ca fiind ilegale. Firma mai există. Astăzi se cheamă "Rosneft". Pentru ruşii de rând nu s-ar schimba nimic. Pe ei nu ar trebui să îi afecteze dacă pachetul majoritar de acţiuni îi aparţine unuia sau altuia.

Nu se tem foştii acţionari ai Yukos, atunci când proprietatea statului rus este confiscată în străinătate?

Mi-e greu să îmi imaginez că vreunul din colegii mei s-ar teme de ceva. În ceea ce mă priveşte, după experienţele avute în închisoare şi înainte de detenţie, de ce m-aş mai putea teme? De un glonte care să mă doboare? Ar fi reuşit mai uşor înainte? Creierul uman se pregăteşte de aşa ceva. Colegii mei ştiau bine că pot deveni victimele unor atentate. Dar se pare că şi ei s-au obişnuit cu ideea.

Mihail Hodorkovski, fost oligarh şi preşedintele consiliului de administraţie al concernului petrolier Yukos, confiscat de autorităţile ruse, a fost închis între 2003 şi 2013 în Rusia. El a fost acuzat de evaziune fiscală şi înşelăciune. Amnesty International a considerat că principalul opozant al lui Putin a fost încarcerat pe motive politice. Curtea Europeană de Justiţie a decis în 2011 că respectiva condamnarae nu ar fi fost una politică. La finele anului 2013, Hodorkovski a fost eliberat surprinzător şi a părăsit la scurt timp Rusia.

Discuţia a fost purtată de Janna Nemţova

LINK: http://www.dw.de/dw/article/0,,18869817,00.html