Înfrângere pentru Erdogan, opoziţia triumfează

Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a avut un obiectiv clar la alegerile comunale: să demonstreze superioritatea formaţiunii sale AKP la nivelul întregii ţări şi să recucerească oraşele mari pe care le-a pierdut în 2019 în favoarea opoziţiei. Dar acum este clar că Erdogan a eşuat. La alegerile locale partidul său islamic-conservator nu a reuşit să obţină victoria în oraşele mari. În plus, AKP a pierdut şi în numeroase capitale de provincie şi în unele bastioane ale sale în favoarea formaţiunii social-democrate CHP, cel mai mare partid de opoziţie.

Potrivit rezultatelor provizorii, acesta se află momentan pe primul loc, cu 37,76 la sută din voturi. În 21 de oraşe şi 14 oraşe mari, între care Istanbul, Ankara, Izmir, Bursa, Adana şi Antalya, CHP a reuşit să se impună.

Alegerile comunale, desfăşurate la un an de la cele parlamentare şi prezidenţiale, au fost şi un test pentru popularitatea lui Erdogan, care a ajuns să simtă pe pielea lui nemulţumirea cetăţenilor. AKP, o formaţiune obişnuită să tot câştige în ultimii ani, a întrunit doar 35,48 la sută din voturi, devenind pentru prima dată în istoria sa a doua forţă politică a ţării.

Erdogan s-a prezentat în faţa electoratului încă în seara zilei de duminică, dar a părut altfel decât de obicei. Şi mulţimea simpatizanţilor a fost nefiresc de tăcută. Preşedintele în vârstă de 70 de ani a elogiat alegerile ca simbol al democraţiei şi a evitat să ameninţe opoziţia. "Din păcate nu am obţinut rezultatele pe care ni le-am fi dorit", a declarat Erdogan la sediul AKP din Ankara. El a promis că va "respecta decizia naţiunii". Susţinătorilor săi le-a promis analizarea critică a cauzelor acestui insucces. "Nu am reuşit să obţinem ce ne-am dorit", a spus el, dar acesta nu este sfârşitul, ci doar un punct de cotitură, necesar regăsirii echilibrului.

Economia a fost tema decisivă de campanie

Turcia suferă de câţiva ani din pricina urmărilor politicii lui Erdogan, care menţine dobânzile la un nivel redus. Guvernul nu a reuşit să aducă sub control inflaţia galopantă şi scăderea puterii de cumpărare a populaţiei în ciuda măsurilor stricte adoptate, inclusiv majorarea impozitelor. De aceea campania electorală a fost dominată de temele economice. Şi exact "această situaţie economică tensionată a fost decisivă pentru rezultatul slab obţinut de AKP", a declarat Dr. Salim Cevik, expert în materie de Turcia în cadrul fundaţiei Stiftung Wissenschaft und Politik (SWP) din Berlin. La alegerile parlamentare şi prezidenţiale din urmă cu un an Erdogan a făcut numeroase cadouri electorale pensionarilor, celor cu venituri mici şi economiei în general. "Dar de această dată el nu şi-a mai putut permite asta fiindcă vistieria statului e goală, şi asta a condus la înfrângere".

Politologul Emre Erdogan, profesor la Universitatea Bilgi din Istanbul, nu crede că rezultatul slab obţinut de AKP este începutul sfârşitului pentru această formaţiune. Partidul de guvernământ controlează încă foarte multe primării iar Erdogan are timp până la următoarele alegeri parlamentare şi prezidenţiale, programate să se desfăşoare în 2028, să-şi consolideze baza puterii.

Toate privirile sunt îndreptate spre Istanbul

Din dorinţa de a recâştiga marile oraşe din mâinile opoziţiei, Erdogan a condus personal campania electorală. În utimele săptămâni el a mers de la un miting la altul, îndemnându-i şi pe cei 17 miniştri ai săi să cutreiere întreaga ţară, de parcă numele lor s-ar fi regăsit pe buletinele de vot.

Erdogan a fost însă preocupat în primul rând de Istanbul, fiindcă acolo şi în capitala Ankara trăieşte un sfert din populaţia ţării. 20 la sută din totalul populaţiei active trăieşte la Istanbul. Mai bine de jumătate din exporturi şi aproximativ 55 la sută din importuri se derulează prin Istanbul. Împreună cu oraşele Izmir, Adana, Mugla şi Antalya, Istanbul asigură aproape jumătate din performanţa economică a Turciei.

Dar guvernul nu a reuşit să împiedice victoria opoziţiei, în ciuda faptului că a mobilizat întregul aparat de stat. În cele mai mari trei metropole Ankara, Istanbul şi Izmir, CHP are în prezent chiar cel mai mare avantaj. La Izmir se află cu 10 la sută în faţa AKP, la Istanbul cu 11 procente şi în capitala Ankara cu aproximaitv 28.

Obiectivul principal a fost recucerirea Istanbulului

Pentru preşedintele Turciei Istanbulul, cu cei 16 milioane de locuitori ai săi, are şi o importanţă simbolică. Între anii 1994-1998 el a fost acolo primar general. "Cine câştigă la Istanbul, câştigă în toată ţara", a declarat el pe atunci.

Dar iată că AKP a suferit cea de-a doua înfrângere în faţa popularului edil din Istanbul, Ekrem Imamoglu. Şi mulţi observatori pleacă de la premisa că această victorie îi va mări şansele lui Imamoglu să devină pe viitor principalul contracandidat al lui Erdogan. "Aceasta este victoria lui Imamoglu", a subliniat politologul Emre Erdogan. El a reuşit să obţină voturi într-o ţară divizată şi din partea formaţiunii ultranaţionaliste IYI, şi din partea formaţiunii prokurde DEM (fosta HDP).

Imamoglu, o stea politică în ascensiune

Potrivit observatorilor, Imamoglu poate deveni periculos pentru Erdogan. La fel ca preşedintele, Imamoglu, în vârstă de 52 de ani, provine din regiunea conservatoare de la Marea Neagră. Şi el a jucat fotbal şi a frecventat o şcoală coranică. La fel ca Erdogan şi Imamoglu pune preţ pe marile proiecte. Şi el poate mobiliza mulţimile, are carismă şi este un om autentic. În plus, este avid de putere. În ochii conservatorilor din mediul urban şi a naţionaliştilor este un politician eligibil - inclusiv în ochii unor kurzi din metropole, fiindcă evită să polarizeze.