Acord la summitul UE: Von der Leyen rămâne șefa Comisiei

Uniunea Europeană și Ucraina au încheiat, în deschiderea summitului liderilor de stat și de guvern din țările comunitare, desfășurat la Bruxelles, un acord de securitate, care asigură Kievul de asistență politică, financiară și militară pentru următorii zece ani. Ucraina are deja acorduri bilaterale similare cu 17 țări, printre care Germania, Franța și Statele Unite.

Prezent în capitala europeană, președintele de la Kiev, Volodimir Zelenski, le-a mulțumit liderilor UE pentru sprijinul acordat în ultimii doi ani și jumătate trecuți de la începutul atacului rusesc asupra țării sale. Statele Uniunii și-au reînnoit, de partea lor, angajamentul de a ajuta Ucraina cât timp va fi nevoie. S-a discutat, la Bruxelles, și despre negocierile de aderare a Ucrainei, care, odată începute, marți, ar trebui să avanseze rapid.

Cancelarul federal Olaf Scholz a promis Ucrainei sprijin suplimentar din partea Germaniei și ”solidaritate în vremuri dificile” - dar a cerut, de asemenea, mai mult efort, din partea Uniunii Europene, pentru o distribuție mai echitabilă a eforturilor privind găzduirea refugiaților de război ucraineni. Polonia, Republica Cehă, Germania și alte câteva țări în care sunt concentrați majoritatea refugiaților s-ar aștepta la contribuții financiare din partea celorlalte state europene.

Echipa pentru următorii cinci ani

Cei 27 de șefi de stat și de guvern din UE s-au ocupat și de posturile care urmează să fie preluate în urma alegerilor europene desfășurate la începutul acestei luni. După cum era de așteptat, actuala președintă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost reconfirmată de liderii țărilor membre pentru încă cinci ani în funcția pe care o deține. Mai e nevoie, însă, și de aprobarea Parlamentului European. Votul este așteptat în a treia săptămână din iulie.

Premierul Estoniei Kaja Kallas va fi viitorul Înalt Reprezentant pentru Politică Externă, un fel de șef al diplomației Uniunii. Fostul prim-ministru portughez Antonio Costa devine noul președinte al Consiliului European, al treilea mandat de vârf din structurile comunitare.

Șefa Guvernului Italiei, Giorgia Meloni, a criticat deciziile adoptate la summit și a obiectat că partidele dreapta naționalistă, pe care le reprezintă, ar fi trebuit implicate mai mult în luarea deciziilor.

Unanimitatea nu este necesară pentru chestiunile de personal. O majoritate de 20 de state și o reprezentativitate a 65% din populația UE sunt condiții suficiente pentru desemnarea șefilor de instituții.

Noua veche președintă a Comisiei

Creștin-democrata germană Ursula von der Leyen (65 de ani) și-a câștigat la Bruxelles reputația de șef strict. Nici un alt președinte de Comisie nu a avut de înfruntat atâtea provocări - pandemia corona, Brexit-ul și războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Obiectivele politicii climatice, Green Deal, cu care s-a lansat în primul mandat, cu scopul de a împinge economia europeană către neutralitate climatică, au fost oarecum trecute în plan secund.

Președinta Comisiei a reușit să asigure o majoritate nu deosebit de mare de creștin-democrați, socialiști și liberali în Parlamentul European. În plus, Von der Leyen a provocat iritare când nu a exclus să lucreze cu Giorgia Meloni, lidera populistă de dreapta a Italiei, pentru a fi realeasă - și a argumentat că șefa Consiliului de Miniștri de la Roma ”este o bună europeană”.

Confruntarea cu extrema dreaptă, aflată în ascensiune în Europa, va fi una dintre provocările acestor noi ani de mandat pentru șefa executivului comunitar. Accentul rămâne, însă, pe sprijinirea Ucrainei în apărarea împotriva Rusiei și pe negocierile de aderare cu Kievul.

”Doamna de Fier” a Balticii devine diplomat șef

Și pentru Kaja Kallas (47 de ani), misiunea centrală va fi legată de războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Din 2021, politiciana liberală este prima femeie care conduce guvernul din Estonia. Țara sa a fost printre cele dintâi care au furnizat arme pentru Ucraina, sub deviza ”Nu trebuie să cedezi în fața Rusiei!”, chiar înainte ca Moscova să lanseze atacul, în februarie 2022. De formație avocat, Kallas a crescut cu trauma ocupației sovietice a națiunii sale baltice, dar a fost modelată și de marele moment în care Estonia, alături de Letonia și Lituania, și-au recâștigat libertatea, la începutul anilor 1990.

Fiică a fostului prim-ministru estonian și comisar european Siim Kallas, Kaja Kallas a fost ea însăși europarlamentar înainte de a urma o carieră politică în țara sa natală.

Revista britanică The New Statesman a descris-o drept ”Doamna de Fier a Estoniei”. Cu propoziții clare, concise și o oarecare răceală nordică, cu o atitudine bine definită în raport cu președintele de la Kremlin, Vladimir Putin, Kallas este percepută la Bruxelles drept un diplomat dur, un așa-numit ”șoim” al politicii externe. În timp ce își promova candidatura pentru postul comunitar, Kallas a trebuit să promită, însă, că se va ocupa și de celelalte surse de conflict din sudul și sud-estul Europei.

Un Ghandi lusitan în fruntea Consiliului European

Socialistul Antonio Costa (62 de ani) revine într-o poziție de top după o pauză generată de demisia din funcția de prim-ministru al Portugaliei, pe care a deținut-o opt ani înainte de a renunța, în noiembrie 2023. Acuzații de presupusă corupție împotriva lui s-au dovedit false: au apărut în urma unei confuzii de nume, într-o conversație telefonică interceptată. În ciuda evidențelor, Costa a pierdut alegerile anticipate și a fost nevoit să lase funcția unui politician conservator.

Cu toate acestea, avocatul Costa a rămas încrezător, spun apropiații lui, care îl consideră un optimist de neclintit. Aceiași apropiați susțin că apreciază desemnarea sa ca șef al Consiliului European drept încununarea îndelungatei sale cariere politice.

Costa se pricepe să gestioneze crize și să caute compromisuri - la urma urmei, a scos, după 2015, Portugalia dintr-o criză economică și financiară severă, inclusiv cu ajutorul unor fonduri europene de salvare. În cele din urmă, a reușit să facă programul de austeritate fiscală oarecum suportabil pentru portughezi.

Desemnarea sa în funcția europeană nu este doar o arondare a unei poziții relevante pentru statele din sudul Uniunii ci, într-un fel, face ca personalul de top de la Bruxelles să fie mai diversificat: Costa provine dintr-o familie ale cărei rădăcini se trag din India, mai exact din fosta colonie portugheză Goa. Originile sale, comportamentul său umil și contactul strâns cu muncitorii obișnuiți, în perioada în care a fost primarul capitalei portugheze, între 2007 și 2015, i-au atras supranumele de ”Ghandi din Lisabona”.

A patra funcție de top din pachetul european de conducere este cea de președinte al Parlamentului comunitar. Negocierile au arătat că această poziție ar urma să satisfacă așteptările creștin-democraților din țările mici ale Uniunii. Concret, Roberta Metsola, din Malta, ar trebui să rămână în funcție, la capătul unei înțelegeri între fracțiunile parlamentare creștin-democrată, socialistă și liberală. Alegerea aparține, în cele din urmă, exclusiv eurodeputaților, nu summitului UE.

Adaptare după un articol publicat pe DW-Deutsch.