Congresul PPE: Von der Leyen, încoronată la București

Războiul din Ucraina și criza din Orient, apărarea granițelor Europei și a bunăstării cetățenilor Uniunii, înăsprirea politicilor migraționiste - acestea au fost prioritățile punctate în toate discursurile rostite miercuri și joi (6-7 martie 2024) la București, la Congresul Partidului Popular European. Un congres al formațiunilor de centru-dreapta care marchează începutul campaniei electorale pentru alegerile europene din 6-9 iunie 2024 și care a consfințit, practic, ceea ce se știa dinainte; actuala șefă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va fi propunerea PPE pentru un nou mandat în fruntea executivului comunitar.

Nu a existat, de fapt, nici un contracandidat pentru politiciana germană în sânul familiei politice populare, din care fac parte, între altele, Uniunea Creștin-Democrată și Uniunea Creștin-Socială din Germania, PNL și UDMR din România, republicanii francezi, Partidul Popular Austriac sau Forza Italia. Au existat, în schimb, 89 de voturi împotriva ei și zece anulate, pe lângă cei 400 de reprezentanți care au susținut-o pe von der Leyen în vederea obținerii unui al doilea mandat de cinci ani la Bruxelles. Republicanii francezi ai ex-președintelui Nicolas Sarkozy exprimaseră, încă dinaintea congresului, rețineri față de candidatura politicienei germane. Și austriecii de la Partidul Poporului (ÖVP) au fost critici la adresa președintei Comisiei, dar în cele din urmă au susținut-o.

Mai multă atenție pentru fermieri

Spre deosebire de precedentul congres, când combaterea schimbărilor climatice a fost firul roșu al întregii strategii etalate de principalele formațiuni politice de centru-dreapta, discursurile din acest an s-au apropiat mai mult de problemele ieșite recent la iveală, când Europa a fost blocată în mai multe rânduri de protestele fermierilor și ale transportatorilor. ”Munca lor grea trebuie să fie recompensată pe măsură”, a punctat von der Leyen, care a avut, totuși, și o vorbă bună de spus în apărarea proiectului ei de suflet Green Deal.

Manifestul de 23 de pagini semnat de participanți la finalul Congresului de la București - și care joacă rol de platformă electorală comună pentru partidele de centru-dreapta din Uniunea Europeană - punctează, însă, că Green Deal ”nu ar trebui să restrângă competitivitatea companiilor europene și nu ar trebui să pună în pericol agricultura”.

Războiul și prietenii lui Putin

Intrat deja în al treilea său an, războiul dus de Rusia lui Vladimir Putin în Ucraina a revenit de asemenea, sub diverse forme, în mesajele rostite de creștin-democrații europeni - șefi de state și de guverne sau lideri de opoziție. ”Lumea a devenit mai periculoasă” și nu doar din cauza agresiunii Kremlinului, a subliniat von der Leyen, ci și din cauza a ceea ce se întâmplă în Orientul Mijlociu, a provocărilor economice chinezești, dar și a populiștilor naționaliști și a demagogilor „din stânga și din dreapta”, care ”vor să calce în picioare și să distrugă valorile europene”. Von der Leyen a identificat ”aici, acasă, prietenii lui Putin”, care ”încearcă să ne rescrie istoria și să ne deturneze viitorul (...) Nu poate exista nicio îndoială cu privire la ce este în joc în aceste alegeri”.

Despre propaganda destabilizatoare cu care se vor confrunta alegătorii în campania pentru europarlamentare a vorbit și președintele României, Klaus Iohannis, în discursul care a încheiat alocuțiunile liderilor populari europeni: ”Oamenii vor fi bombardați cu tot soiul de oferte și promisiuni (...) Alternativa acestor persoane gălăgioase, foarte vocale, este una sumbră, a resentimentelor și a unui egoism național care a provocat dezastre umanitare și războaie europene fratricide (...) Zgomotul din zona populismului de stânga sau de dreapta poate fi acoperit printr-o participare activă și o comunicare eficientă”.

Un comisar pentru Apărare

O noutate pentru viitoarea Comisie a fost deja anunțată: va exista un post de comisar pentru apărare și securitate. Cine ar urma să ocupe această poziție nu se știe deocamdată. În mod normal, funcțiile se distribuie după stabilirea rezultatului final al alegerilor. Mandatul este însă o posibilă opțiune pentru actualul președinte al României. Iohannis nu a dezmințit niciodată ferm zvonurile că și-ar dori o carieră europeană sau euroatlantică după încheierea celui de-al doilea mandat de șef al statului.

Tema securității europene a fost reluată și de liderul opoziției creștin-democrate germane, Friedrich Merz. Colegul de partid al Ursulei von der Leyen a pledat pentru mai multă Europă militară: ”Suntem cu toții profund angajați față de NATO și parteneriatul nostru transatlantic (...) Dar nu ar trebui să ne bazăm doar pe NATO. Trebuie să avem și noi europenii grijă de noi, de propria noastră apărare împotriva oricărei agresiuni”.

”Noi alegem pe cine primim în Europa”

Așteptat cu interes la București, cancelarul austriac Karl Nehammer a evitat să spună orice legat despre blocarea prelungită a aderării României și Bulgariei la zona Schengen. Nici președintele Iohannis, care a avut o întâlnire bilaterală de circa 40 de minute la Palatul Cotroceni cu Nehammer, nu a abordat în fața participanților la Congresul PPE tema spațiului comun de liberă circulație a mărfurilor și persoanelor, ci s-a limitat la o postare pe platforma X: ”Am convenit să continuăm procesul de aderare deplină a României la Schengen până când vom atinge acest obiectiv final”.

Pe de altă parte, demnitarul de la Viena a vorbit, în discursul din plen, despre nevoia de finanțare a securizării granițelor externe ale Uniunii: ”Ne trebuie apărare la graniţele externe. Finlanda este ameninţată de migraţia ilegală din Federaţia Rusă. Trebuie să luăm în serios graniţele externe şi să oferim asistenţă la graniţă. Acele granițe au nevoie de finanţare, pentru protecţia lor. Avem nevoie de proceduri de azil rapid implementate şi să ne asigurăm că cei care se află ilegal pe teritoriul UE sunt repatriaţi”. Ulterior, pe rețeaua X, Nehammer a adăugat, referitor la întâlnirea cu Iohannis: ”Am vorbit foarte deschis despre obiecțiile austriece. Poziția Austriei rămâne clară și neschimbată: sistemul Schengen nu funcționează în prezent, prin urmare nu poate fi extins”.

În programul PPE se vorbește explicit despre faptul că Europa trebuie să recâștige ”controlul asupra migrației”. În declarațiile de presă de la finalul congresului, von der Leyen a subliniat că ”noi europenii alegem pe cine primim în Europa, nu rețelele de traficanți”.

Înainte de a deveni președinte al Comisiei Europene, în 2019, von der Leyen a fost deputat federal și, din 2005, ministru în toate mandatele cancelarei Angela Merkel: a ocupat pe rând portofoliile Familiei, Muncii și Apărării. Este mama a șapte copii la care a făcut referire în discursul de la București, când a pledat cauza Europei Unite.