Germania spune nu energiei atomice

La sfârşitul lunii martie, ministra germană a Mediului, ecologista Steffi Lemke, şi-a reiterat în câteva cuvinte poziţia faţă de energia atomică: "Riscurile energiei atomice sunt în cele din urmă incontrolabile şi de aceea renunţarea la energia atomică face ţara noastră mai sigură şi astfel evităm şi alte deşeuri atomice".

Scurt termen de grație pentru energia atomică în Germania 

Anterior existaseră o dată în plus dispute privind energia nucleară. De fapt actuala coaliţie de guvernare, alcătuită din social-democraţi, ecologişti şi liberali, convenise să respecte decizia de renunţare la energia atomică, luată deja în 2011. La sfârşitul anului 2022 se stabilise închiderea ultimelor reactoare atomice rămase în funcţiune. Dar războiul Rusiei împotriva Ucrainei a schimbat totul, fiindcă livrările de gaze din Rusia au fost suspendate şi exista temerea unei crize energetice acute. Pe acest fundal, cancelarul Olaf Scholz a impus o prelungire a termenului de exploatare a ultimelor trei reactoare până pe 15 aprilie 2023.

Dispute de decenii privind energia atomică în Germania

Disputa de decenii, vizând energia atomică, i-a divizat pe germani, mai ales pe cei din vestul ţării, mai mult decât oricare alta. Pe 17 iunie 1961 a fost branşată la reţea prima centrală atomică germană, cea din Kahl, în Bavaria.

Acum, ultimele trei reactoare aflate în funcţiune vor fi definitiv debranşate pe 15 aprilie. Între aceste două date s-au scurs 22.596 de zile, şi în multe din ele au avut loc dezbateri aprinse. La un moment dat 19 reactoare nucleare au livrat până la o treime din necesarul de curent al Germaniei, ultima dată cu aproximativ 20 de ani în urmă. Mai ales în fosta Germanie de Vest, cea de dinaintea reunificării, adversitatea faţă de energia nucleară a scos sute de mii de oameni, preponderent tineri, în stradă, în deceniile şapte şi opt ale secolului trecut. În 1986 catastrofa nucleară de la Cernobâl, din Uniunea Sovietică de atunci, a părut să confirme cât de primejdioasă este energia atomică. Dar partidele la putere în acea perioadă, CDU, CSU, SPD sau FDP au sprijinit ferm, timp de decenii, folosirea energiei nucleare.

Cum se foloseşte energia atomică la nivel european?

Alte ţări europene s-au decis mai rapid să renunţe la această formă de energie. Suedia a fost deschizătorul de drum, care a hotărât renunţarea la energia atomică la scurt timp de la catastrofa de la Cernobâl. Şi Italia s-a decis atunci să închidă ultimele două centrale atomice aflate în exploatare. Dar în Italia închiderea nu a mai fost pusă în aplicare, iar Suedia a revenit asupra acelei decizii în 1996. Astăzi, şase centrale atomice acoperă acolo mai mult de 30 la sută din necesarul de curent.

Alte state europene, cum ar fi Olanda sau Polonia, preconizează extinderea acestui sector, iar altele, cum ar fi Belgia, amână debranşarea reactoarelor. Franţa, care are 57 de reactoare, a fost tot mereu principala ţară de pe continent care foloseşte energia atomică, şi aşa va şi rămâne. 13 din cele 27 de ţări ale UE îşi propun să folosească în anii următori energia nucleară sau să-şi amplifica capacităţile în acest sector. Dar nu este sigur că aşa se va şi întâmpla, susţin numeroşi experţi.

Prima renunţare a fost hotărâtă în Germania în 2002

În Germania, ministrul Mediului de atunci, ecologistul Jürgen Trittin, a impus în 2002 prima decizie de renunţare la energia atomică. Dar decizia respectivă a fost eludată de guvernele ulterioare. Abia catastrofa de la centrala atomică Fukushima, din Japonia, petrecută în 2011, a pecetluit soarta reactoarelor nucleare germane. Cancelara din epocă, Angela Merkel, a decis să renunţe la această formă de energie. Trittin este astăzi în continuare deputat ecologist în Bundestag, şi a declarat pentru DW: "Da, aceasta este o zi importantă fiindcă astfel povestea, cea a folosirii civile a energiei atomice, are un sfârşit. Dar acesta nu este sfârşitul energiei atomice în Germania, fiindcă mai avem a face cu asta, trebuie să depozităm în siguranţă, pentru un milion de ani, cele mai periculoase deşeuri din lume".

Ce spun cei care sunt de acord cu energia atomică?

Dar oare se va despărţi Germania definitiv de energia atomică? Asociaţia de interese a energiei atomice în Germania, "KernD", a declarat la solicitarea DW că renunţarea definitivă la energia atomică, pe fundalul crizei energetice existente, nu este o idee bună. "Având în vedere politica climatică şi evoluţia foarte nesatisfăcătoare, fiindcă s-a produs iarăşi mult curent în termocentralele pe cărbune, debranşarea de la reţea a celor trei reactoare atomice funcţionale, care emit foarte puţin CO2, nu este de înţeles", a comunicat organizaţia. Ea a adăugat: "Dacă avem în vedere siguranţa aprovizionării, protecţia mediului şi climei şi competitivitatea economică, am face mai bine să extindem acest sector, nu să-l închidem".

Care este situaţia energiei atomice la nivel global?

Potrivit datelor furnizate de Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (IAEA), la nivel mondial se exploatează în prezent 422 de reactoare nucleare, care au vârsta medie de 31 de ani. În 1996, în perioada de vârf, centralele atomice au produs 17,5 la sută din necesarul de curent, dar astăzi produc sub zece la sută din necesar.

Asia îşi extinde sectorul - Japonia se întoarce la energia atomică, în ciuda catastrofei de la Fukushima

Mai ales China, Rusia şi India vor să construiască noi centrale nucleare. Numai China, care produce astăzi mai mult curent nuclear decât Franţa, vrea să-şi construiască alte 47 de centrale atomice. Şi Rusia şi India au proiecte ambiţioase în domeniu. Chiar şi Japonia are în plan să-şi construiască mai multe reactoare, în ciuda cutremurului din 2011, care a generat şi valuri uriaşe, avariind centrala de la Fukushima.

Atunci Japonia şi-a închis toate centralele atomice. Dar pas cu pas unele din reactoare au fost rebranşate la sistemul energetic naţional. Iar acum guvernul de la Tokio a decis că reactoarele vechi vor mai fi în funcţiune până la 70 de ani, şi se vor construi şi altele noi. "Trebuie să exploatăm la maximum energia atomică" - aceasta este deviza premierului nipon Fumio Kishida.