Toate reactoarele din Ucraina sunt un factor de risc

La mai bine de un an de la debutul invaziei ruse în Ucraina, centrala nucleară de la Zaporojie rămâne o ţintă majoră. Rachete trase în noaptea de 8 spre 9 martie au produs întreruperi de curent, astfel că instalaţiile au funcţionat cu ajutorul generatoarelor diesel de avarie. Aprovizionarea cu curent a centralei este vitală pentru răcirea reactoarelor. În lipsa curentului, s-ar putea produce un accident cu consecinţe catastrofale. 

Rafael Grossi, preşedintele Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (IAEA), a lansat apelul de instituire a unei zone de protecţie în jurul centralei, cucerite de Rusia la începutul războiului. Potrivit relatărilor din presă, Grossi le-ar fi spus guvernatorilor IAEA: "De fiecare dată dăm cu zarul. Şi dacă permitem ca asta să continue, norocul ne va părăsi într-o bună zi."

O dublă ameninţare

Când oamenii se gândesc la ameninţări nucleare şi la războiul din Ucraina, majoritatea iau în calcul două posibilităţi: ce s-ar întâmpla în cazul producerii unui accident la o centrală atomică ucraineană? Şi ce s-ar întâmpla dacă în război s-ar recurge la armament atomic?

În pregătirea acestui articol, am stat de vorbă cu experţi despre impactul dezastrelor de la Cernobâl şi Fukushima asupra sănătăţii populaţiei din jur şi i-am rugat să ne ajute să înţelegem care sunt riscurile la Zaporojie.

În următorul articol din această serie, vom explica efectele asupra sănătăţii provocate de detonarea bombelor nucleare la Hiroshima şi Nagasaki, şi vom vedea de asemenea ce s-ar putea întâmpla dacă în lumea de astăzi s-ar detona arme atomice.

Zaporojie sub ocupaţie

Centrala Zaporojie din Ucraina se află aproape de graniţa de sud a ţării. Având şase reactoare, centrala este cea mai mare din Europa. În 2022, ea a devenit prima centrală nucleară activă din istorie care a continuat să producă curent în toiul unui război.

De când forţele de ocupaţie au cucerit centrala în martie 2022, numeroşi oameni din toată Europa s-au întrebat dacă un potenţial accident acolo s-ar putea compara cu dezastrul de la Cernobâl, din anul 1986 - un eveniment care pentru decenii a fost cel mai grav accident survenit la o centrală atomică. În urma dezastrului de la Cernobâl, un nor radioactiv a traversat Europa, afectând viaţa oamenilor, plantelor şi animalelor din întreaga regiune.

Mai bine de 30 de angajaţi ai centralei au murit în primele trei luni de la accident, ca rezultat direct al exploziei.

Un raport publicat de Chernobyl Forum, un grup format în 2003 din agenţii ale ONU, însărcinate cu monitorizarea consecinţelor de sănătate şi de mediu ale accidentului, a arătat în 2006 că accidentul nuclear va mai provoca cel puţin 4000 de îmbolnăviri de cancer pe termen lung. Ce-i drept, această estimare este contestată.

Au încercat liderii sovietici să minimalizeze urmările pe termen lung ale dezastrului de la Cernobâl?

Unii experţi susţin că oficialii sovietici au încercat să minimalizeze urmările accidentului nuclar. Unul din ei este profesorul Kate Brown, de la prestigioasa politehnică Massachusetts Institute of Technology (MIT).

Brown a realizat ample cercetări vizând impactul radiaţiilor asupra sănătăţii oamenilor din Ucraina şi ţările din jur după accidentul din 1986.

Într-un raport publicat de organizaţia de mediu Greenpeace în 2006, cercetătorii au estimat că accidentul va provoca în total 90.000 de decese, — aproape de 23 de ori mai multe decât anticipa raportul realizat de Chernobyl Forum.

Studii la care au participat supravieţuitorii dezastrului de la Cernobâl arată o creştere a cazurilor de cancer tiroidian. În deceniile de după accident, cercetătorii au detectat o înmulţire a cazurilor în rândul tinerilor din fosta Uniune Sovietică, de trei ori mai mare decât era de aşteptat. Această creştere a fost atribuită în parte consumului de lapte contaminat, arată o serie de studii.

Alte rapoarte notează de asemenea rate înalte de depresie şi anxietate în rândul populaţiei din regiunea înconjurătoare.

Fukushima — o mai bună comparaţie

Potrivit unor experţi, un posibil accident la centrala Zaporojie s-ar asemăna mai mult cu dezastrul de la centrala nucleară japoneză Fukushima, survenit în 2011, şi mai puţin cu dezastrul de la Cernobâl, fiindcă reactoarele de la Zaporojie sunt similare cu reactoarele din Germania şi din vest, şi nu s-ar ajunge la o atât de amplă dispersie de radioactivitate.

Accidentul nuclear de la Fukushima este singurul care a avut "gradul şapte" pe scala IAEA. A fost generat de un cutremur şi tsunami foarte puternic, care a lăsat centrala fără curent electric. În consecinţă, în trei reactoare s-au produs topiri, au avut loc explozii de hidrogen şi s-au înregistrat scurgeri de radiaţii.

Rapoarte oficiale au ajuns la concluzia că deşi mulţi oameni şi-au pierdut viaţa din pricina cutremurului şi a valurilor uriaşe pe care le-a provocat, nimeni nu a murit direct din pricina incidentului nuclear. Cel mai mare impact de sănătate a fost stresul psihic de care au suferit oamenii din zonă când au fost evacuaţi, arată acele rapoarte.

Astăzi, cercetătorii spun că incidentul de la Fukushima a lăsat urme neglijabile în mediul înconjurător, fiindcă mare parte din radiaţii s-au deversat într-un lac din apropiere.

Zaporojie s-a bucurat de o atenţie specială când a ajuns să fie controlată de ocupanţii ruşi. Dar există îngrijorări legate şi de celelalte centrale atomice din Ucraina, inclusiv cea inactivă de la Cernobâl, fiindcă cele trei existente sunt mai vechi decât cea de la Zaporojie. Acestea trei sunt mai apropiate de graniţa de vest a Ucrainei. Ele sunt departe de linia frontului, dar se află în raza de acţiune a rachetelor şi dronelor ruseşti.