Criza din Ucraina periclitează şi reactoarele atomice ale ţării

Ştirea recentă, conform căreia estul Ucrainei se confruntă cu o penurie de apă ca urmare a avarierii unei conducte, nu înseamnă nimic bun pentru securitatea centralelor atomice ale ţării. Mii de oameni din regiunea de criză se confruntă cu lipsa apei potabile. Or, pentru exploatarea în siguranţă a centralelor atomice, funcţionarea reţelelor de apă şi curent este de maximă importanţă.

Michael Sailer, membru al Comisiei pentru securitatea reactoarelor din Germania, a declarat pentru DW: "Dacă s-a decis exploatarea unui reactor nuclear sau, ca în cazul de faţă, a unui întreg parc de reactoare, atunci este obligatoriu să se poată garanta stabilitatea socială a acelei ţări. În niciun caz nu este permis ca zona respectivă să devină teatru de război".

Potenţial pentru erori umane

"Centralele nucleare sunt un însemnat factor de risc, chiar dacă sunt bine construite şi bine întreţinute", a continuat Sailer. "Dar în Ucraina există şi alte probleme. Potenţialul pentru erori umane este cu mult mai mare, fiindcă cei care exploatează centralele sunt mai puţin motivaţi decât în alte ţări. În plus, sistemele de siguranţă sunt mai neperformante în Ucraina, comparativ cu reactoarele mai noi".

În prezent, Ucraina dispune de patru centrale atomice însumând 15 reactoare. Acestea produc aproximativ o jumătate din necesarul de curent al ţării. De aceea, este practic imposibil să se renunţe la ele pe durata crizei. Toate reactoarele au fost construite în perioada soviectică şi au fost racordate la reţea în anii 80 ai secolului trecut. De asemenea, sunt construite după modelul reactoarelor de la Cernobâl, unde s-a înregistrat cel mai grav accident din istoria exploatării civile a energiei atomice. Cea mai mare centrală a Ucrainei se află la Zaporoje, oraş aflat la o depărtare de numai 200 de kilometri de Doneţk, unde se află epicentrul luptelor dintre armata ucraineană şi separatiştii pro-ruşi.

Pericol de sabotaj

Reactoarele mai vechi din perioada sovietică sunt mai puţin sigure decât cele din occident, afirmă Lothar Hahn, fost director al Societăţii pentru siguranţa reactoarelor GRS. "Dar asta nu e nimic în comparaţie cu riscurile care apar în vreme de război. Pentru un act de sabotaj, nu este nevoie de o armată. Sunt suficienţi 20 până la 30 de oameni bine instruiţi", a avertizat expertul.

Din cauza riscurilor enumerate, NATO a trimis deja din aprilie o mică echipă civilă de experţi în Ucraina, pentru a ajuta la ameliorarea siguranţei reactoarelor nucleare şi altor instalaţii sensibile de infrastructură. Experţii au întocmit între timp un raport confidenţial, pe care l-au predat autorităţilor de la Kiev.

Totuşi, în ciuda sprijinului NATO, până acum nu s-a acordat atenţia cuvenită siguranţei reactoarelor nucleare din Ucraina. Experţii germani avertizează la unison că oamenii care se ocupă de crize politice de felul celei existente în fosta republică unională - cum ar fi, de pildă, diplomaţii - nu ştiu de regulă cât este de sensibil un reactror nuclear.