Zece ani de AfD: partidul de extremă dreapta al Germaniei

Din punctul de vedere al partidului Alternativa pentru Germania (AfD), sunt multe de sărbătorit: formațiunea este prezentă din 2017 în Bundestag și are aleși în 15 din cele 16 parlamente de land. Potrivit sondajelor, AfD se bucură în acest moment de susținerea a 13 la sută dintre alegători; în unele landuri federale din estul Germaniei, procentajul este chiar mult mai mare.

„AfD a devenit o parte integrantă permanentă în sistemul german de partide, din care lipsea în trecut o forță liberal-conservatoare”, susține co-președintele AfD, Alice Weidel, într-un răspuns scris oferit DW.

Un partid „extremist, antisemit și rasist”

Partidul a fost lansat oficial pe 6 februarie 2013 și a devenit refugiul politic pentru electoratul de dreapta care a întors spatele creștin-democraților care nu s-au regăsit în alte asocieri politice anterioare, mult prea extremiste. Între timp, AfD a evoluat de la un așa-zis partid „al înțelepților” într-o mișcare la rândul ei complet radicalizată de dreapta, care respiră „extremism, antisemitism și rasism”, spune politologul Ursula Münch, într-un interviu acordat DW.

La începuturile sale, AfD a fost un partid eurocritic: se opunea politicilor de salvare a monedei unice europene, practicate de cancelarul de la acea vreme Angela Merkel. În septembrie 2012 a apărut „Wahlalternative 2013” („Alternativa Electorală 2013”), precursor al AfD. Reuniți în această platformă politică, profesorul de economie Bernd Lucke, jurnalistul Konrad Adam și fostul membru CDU Alexander Gauland s-au regrupat pentru a forma Alternativa pentru Germania.

2015: refugiații și radicalizarea

AfD a avut la început trei curente: liberal-economic, conservator-național și populist de dreapta. Doi dintre cei trei membri fondatori au întors demult spatele partidului. De altfel, una din constantele AfD este tocmai schimbarea frecventă a celor care au condus gruparea. Este un partid „mult prea divizat, care a trebuit să asiste la permanente dispute între conducere și baza sa electorală”, a apreciat pentru DW politologul Münch.

Alternativa pentru Germania a propus inițial un program economic liberal, de piață. Radicalizarea partidului a început în 2015, când sute de mii de oameni care încercau să scape de războiul din Siria au ales să se refugieze în Germania. Alexander Gauland, unul dintre fondatorii AfD,  a numit cândva acea perioadă drept un „cadou” pentru partid.

Tonul împotriva guvernului Angelei Merkel devenea din ce în ce mai dur. Lidera partidului la acea vreme, Frauke Petry, s-a pronunțat chiar în favoarea opririi refugiaților la graniță cu armele. Petry a părăsit și ea partidul, cu ani în urmă.

Picajul de la liberalismul economic la extremismul de dreapta

La începutul lunii iunie 2018, Gauland, liderul la acea vreme al grupului parlamentar AfD, a pus la îndoială caracterul criminal al nazismului, un regim care a costat viețile a șase milioane de evrei. „Hitler și naziștii sunt doar un găinaț în peste 1.000 de ani de istorie germană de succes”, declarase Gauland. „Afirmații de acest fel sunt bine primite în anumite părți ale populației”, a explicat Münch succesul AfD.

Repetarea unor asemenea luări de poziție a alertat instituțiile de securitate ale statului german. Oficiul Federal pentru Protecția Constituției (BfV) a clasificat întregul partid în martie 2021 drept „caz suspect de extremism de dreapta”. Potrivit serviciului de securitate internă, un subgrup etno-naționalist al AfD, cunoscut sub numele de „Der Flügel” („Aripa”), a depășit chiar stadiul de suspect, astfel că membrii săi au fost plasați sub observație. Aceasta înseamnă inclusiv posibili anchetatorii sub acoperire sau interceptări ale convorbirilor telefonice. Actuala lideră a AfD Weidel a acuzat politizarea și „instrumentalizarea partizană” a serviciului de informații interne. Privit din afară însă, demersul BfV este bine întemeiat, deoarece, punctează politologul Ursula Münch, AfD „a devenit în fapt un partid de extremă dreapta”.

Institutul de cercetare a opiniei publice Infratest dimap i-a întrebat pe germani cum văd ei AfD, acum, în preajma acestei aniversări. Trei din patru respondenți sunt de părere că partidul nu se distanțează suficient de pozițiile extremiste de dreapta.

Un consorțiu politic predominant masculin

AfD are aproape 80.000 de membri (SPD, partidul cu cei mai mulți membri în Republica Federală, are în jur de 380.000). Peste 80% dintre membrii AfD sunt bărbați.

Un sondaj online reprezentativ realizat de Fundația Bertelsmann în vara anului 2020 a arătat că 29% dintre alegătorii AfD au atitudini extremiste de dreapta. Xenofobia, antisemitismul și înclinația către regimurile autoritare sunt mult mai răspândite printre alegătorii AfD decât printre susținătorii altor partide.

Să luăm Rusia, de exemplu, care duce, de un an, un război brutal de agresiune asupra Ucrainei. Copreședinta Alice Weidel se opune ideii de a-l judeca pe Vladimir Putin în fața unui tribunal pentru crime de război. Se opune chiar impunerii de sancțiuni împotriva Rusiei. Partidul s-a pronunțat de la bun început împotriva livrărilor de arme către Ucraina iar Weidel a criticat drept „decizie fatală” livrarea de către Germania a tancurilor Leopard.

Atitudinea AfD față de războiul din Ucraina i-a interesat și pe cei de la Infratest dimap. Concluzia trasă a fost că opiniile est-germanilor și cele ale vest-germanilor diferă: doar 13% dintre vest-germani cred că este bine că AfD arată înțelegere pentru pozițiile Rusiei în războiul din Ucraina; în est sunt aproape de două ori mai mulți - 25 la sută.

Obiectiv: guvernarea de land

AfD aspiră să ajungă la putere. Deocamdată nu este implicată în nici o guvernare. Își dorește să iasă însă din rolul de opoziție parlamentară. Acest lucru probabil nu îi va reuși la nivel federal, dar speră că va avea șanse în landurile est-germane, unde obține în mod regulat rezultate de peste 20 la sută în alegerile regionale, mai cu seamă în circumscripțiile predominant rurale. Potrivit sondajelor, este cel mai puternic partid din statele est-germane Saxonia și Turingia. Acolo – și în Brandenburg – vor avea loc alegeri anul viitor. Alice Weidel își simte șansa. „Participarea la formarea guvernelor va fi următorul pas logic”, a precizat ea pentru DW. Partener de coaliție ar trebui să fie creștin-democrații din CDU. Conservatorii exclud această combinație politică. Există chiar și o rezoluție a congresului partidului care a interzis coalizarea cu AfD.

Dincolo de deciziile politice la vârf, în unele filiale din CDU sunt nu chiar puține voci care întreabă, când mai șoptit, când mai distinct, ce este de fapt „atât de rău” la AfD. Orice alianță AfD-CDU ar genera „un conflict foarte mare pentru CDU”, crede Münch.

Pe 6 februarie, AfD își sărbătorește aniversarea a zece ani de la fondare, la Königstein, lângă Frankfurt pe Main. O alianță socială largă vrea să protesteze față de organizarea evenimentului, argumentând că AfD reprezintă „o amenințare majoră la adresa democrației”.

Ursula Münch are însă o viziune diferită asupra aniversării populiștilor de dreapta: existența lor instituționalizată demonstrează stabilitatea democrației germane. Sistemul nostru parlamentar, spune politologul, se dovedește, tocmai prin prezența AfD, a fi exact opusul a ceea ce AfD și alți extremiști acuză: „un corp elitist închis”. Zece ani de Alternativă pentru Germania dovedesc, până la urmă, capacitatea sistemului german de partide de a se transforma din mers.