Apărarea înaintată a NATO conferă siguranță României

Președintele României a intrat în întâlnirile de la summit-ul NATO care se desfășoară astăzi și mâine în capitala Lituaniei, Vilnius, cu ceea ce el a numit „propuneri noi de întărire a Flancului Estic” al Alianței Nord-Atlantice „pe toate componentele operaţionale" și cu convingerea că România va avea de câștigat de pe urma deciziilor care se iau zilele acestea la Vilnius. Klaus Iohannis s-a adresat jurnaliștilor înainte de deschiderea summit-ului, ocazie cu care a transmis că „România va obține o consolidare a Flancului Estic, România va obține un plan regional pentru zona Mării Negre și România va avea un plan foarte concret pentru brigada care este deja staționată sub forma de grup de luptă. Cred că România va obține încă mai mult, o atenție sporită pentru zona Mării Negre, inclusiv pentru Moldova, care este foarte vulnerabilă”.

O brigadă fantomă, care poate să apară oricând e nevoie

Șeful statului român a mai apreciat că, asemeni secretarului general NATO și unora dintre omologii săi aliați, consideră că alocarea a două procente din produsul intern brut pentru apărare nu trebuie să fie un plafon maxim ci un prag de la care statele din Alianță ar trebui să pornească în investițiile pentru securitatea comună. România a alocat 2,5% din apărare și, a precizat Iohannis, „este chiar posibil să creștem în următorii ani”.

În afara de dotarea militară, un detaliu semnificativ în acest moment este „pregătirea militarilor, antrenamente speciale”, a mai punctat președintele, care a amintit despre „proiectul nostru de a avea o bază de pregătire în România pentru piloții de F16. Există planuri pentru această bază, există aliați interesați. Nu suntem încă pregătiți să spunem public unde se va afla această bază, vă dați seama din ce motive”.

Ce nu se va întâmpla, la acest summit, este trecerea prezenței permanente aliate în România la nivel de brigadă. „Noi ca națiune-gazdă punem la dispoziție tot ce trebuie. Națiunea-cadru care generează aceste forțe se îngrijește de personal, de dotare, de armamentul necesar. Nu va fi o prezență miliatră permanentă. Va fi o prezență militară pregătită pentru orice moment și în momentul în care va fi nevoie efectiv de prezența fizică în România - sau în alt spațiu unde avem grupuri similare - acest lucru se va întâmpla foarte repede, deci vor fi toți pregătiți, va ști fiecare cu ce efective vine, de unde vine, pe unde vine și aceste lucruri vor fi puse în practică”, a explicat Iohannis. „Vom avea, în principiu, structura pregătită, fără ca toată lumea să fie permanent prezentă acolo. Nu vor fi cheltuieli enorme cu menținerea permanentă, dar atunci când va fi nevoie, aproape instant, toată lumea va fi prezentă acolo”.

Moldova și aderarea la NATO

România, a mai adăugat președintele, susține renunțarea la planul de acțiune pentru Ucraina, în vederea simplificării procedurilor de aderare și a scurtării timpului în care această țară poate deveni membru NATO. „Majoritatea suntem de acord să simplificăm procedura în cazul Ucrainei”. În ce privește Moldova și o eventuală candidatură pentru Alianță, situația este diferită, a amintit Iohannis: „Are în constituție statutul de neutralitate. Când decide să schimbe această postură, chestiunea poate fi pusă în discuție fără nici o problemă”.

Putin a vrut mai puțin NATO și a primit mai mult

Despre Ucraina, secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, a apreciat că speră ca cei prezenți astăzi și mâine la Vilnius să convină că locul ei este mai aproape de NATO. Ucraina „va primi un mesaj pozitiv”, a continuat oficialul. Deocamdată, există încă divergențe de opinie iar formula cea mai puțin angajantă pentru aliați este că ar urma să i se ofere Kievului „calea spre aderare” dar nu și o foaie de parcurs cu termene fixe. În replică, președintele ucrainean Volodimir Zelenski, a scris pe Twitter, în limba engleză, că „este absurd că nu a fost stabilit un termen nici pentru invitație, nici pentru aderare”. Liderul de la Kiev a precizat că va discuta la Vilnius despre ceea ce lui îi pare că este o portiță pe care NATO și-o păstrează pentru a negocia cu Rusia aderarea țării sale la Alianță.

În mesajul transmis la primirea oficialilor aliați, secretarul general Stoltenberg a apreciat că Vladimir Putin „a intrat în război pentru că a vrut mai puțin NATO. Acum primește mai mult NATO”. Norvegianul s-a referit la Finlanda și Suedia, țări care au dorit să intre în grupul aliaților nord-atlantici provocați tocmai de războiul de agresiune al lui Putin împotriva Ucrainei care, spune Stoltenberg, a fost o „greșeală strategică majoră”. Președintele rus i-a subestimat pe ucraineni, a subestimat unitatea NATO, precum și consecințele politice în țări ca Suedia și Finlanda.

„Moscova, președintele Putin, nu au un drept de veto asupra extinderii NATO”, a mai precizat Stoltenberg. În decembrie 2021, Moscova exprima o serie de cereri de garanții de securitate , între care nu doar oprirea expansiunii NATO către est dar și retragerea trupelor alianței până pe pozițiile deținute în timpul Războiului Rece, adică inclusiv din Polonia și România.