"Un Islam din Germania, pentru Germania"

La 12 ani după prima Conferință Islamică din Germania organizată de guvernul de la Berlin, Ministrul de Interne, Horst Seehofer, subliniază că actuala ediție aduce teme și personalități noi. Obiectivul general al conferinței e, la fel ca în trecut, o integrare religioasă și socio-politică mai bună a celor aproximativ 4,5 milioane de musulmani care trăiesc în Germania.   

Conferința de două zile, care începe miercuri, abordează integrarea la nivel local și studiile universitare pentru imami în Germania, un subiect care a dat deja naştere la multe controverse. 

"Obiectivul trebuie să fie acela ca moscheile din Germania să nu mai depindă de ajutoare financiare din străinătate", a declarat ministrul de stat în Ministerul federal de Interne, Markus Kerber, la începutul săptămânii pentru cotidianul Bild. Oare ar fi o soluție ca musulmanii din Germania să plătească un impozit special, după modelul creștinilor catolici și evanghelici care plătesc impozite prin care se finanțează activitățile bisericilor care țin de confesiunea respectivă? Kerber a subliniat că principala condiție pentru introducerea oficială a unui impozit de acest fel trebuie să fie respectarea dreptului german de către moschei, dar drumul până acolo mai e lung.

Iar șeful lui Kerber, Ministerul de Interne Horst Seehofer, un politician creştin-social, a formulat aceste așteptări într-un articol publicat în Frankfurter Allgemeine Zeitung: Comunitățile musulmane trebuie să se organizeze în așa fel încât să respecte standardele constituționale privind cooperarea cu statul. Lăcașele de cult ale musulmanilor nu trebuie să fie organizate și finanțate din afara Germaniei. 

La fiecare conferință de acest fel se obișnuiește să fie invitați și participanți noi. Din 2006, se ajunge mereu la dispute în comunitatea musulmană din Germania, unii membri ai acesteia vor chiar o distanțare de conferință sau boicotarea acesteia. Aceste conflicte reflectă lupta pentru putere și influență dintre asociațiile islamice din Germania, care nu pot spune câți musulmani reprezintă de fapt.

La această ediție a conferinței, Ministrul de Interne, Horst Seehofer, de portofoliul căruia ține și religia, pune accentul pe personalități musulmane care reprezintă o contrapondere la poziția asociațiilor islamice. Astfel, la conferință participă Seyran Ates, care a fondat la Berlin moscheea liberală Ibn Rushd, și psihologul Ahmad Mansour, expert în islamism. Ambii pledează pentru o secularizare a Islamului, iar reprezentanții asociațiilor islamice din Germania, printre care Aiman Mazyek, președintele Consiliului central al Musulmanilor, și Abdurrahman Atasoy de la Uniunea Turco-Islamică pentru Religie DITIB, vor fi nevoiți să se confrunte cu aceste poziții.

La ultima Conferință Islamică din Germania, în 2013, musulmanii au fost reprezentați exclusiv de asociațiile islamice, și nu s-a discutat despre chestiuni fundamentale cum ar fi libertatea și religia, ci mai degrabă despre aspecte concrete cum ar fi proiectele sociale sau cele pentru tineret.

Integrarea musulmanilor în Germania e un subiect dificil. În primăvară, în plină campanie electorală dinaintea alegerilor de land din Bavaria, Horst Seehofer declarase că Islamul nu face parte din Germania. Cancelara Angela Merkel l-a contrazis pe liderul Uniunii Creștin-Sociale (CSU): Deși, istoric, Germania e marcată de creștinism și iudaism, religia islamică a devenit, între timp, o parte a acestei țări, prin cele 4,5 milioane de musulmani care trăiesc în Republica Federală.

Între timp, și Horst Seehofer abordează un ton mai prietenos decât în martie, declarând că îi va sprijini pe musulmani, "pentru ca aceştia să-şi consolideze identitatea germană și musulmană" și va încuraja "identificarea" lor cu Germania. Obiectivul e "un Islam din Germania şi pentru Germania". 

În ciuda disensiunilor dinaintea conferinței, e vorba de un eveniment aproape unic la nivel internațional. Doar Austria, care are o lege oficială a Islamului de peste 100 de ani, pe care a reformat-o în 2015, a ajuns mai departe în unele probleme pe care Germania încă le dezbate. Spre exemplu, imamii din Austria trebuie să fie plătiți de comunitățile musulmane locale.    

În multe țări există "dezbateri organizate între stat, respectiv anumite autorități ale statului, și musulmani sau reprezentanții acestora", a declarat o purtătoare de cuvânt a Ministerului federal de Interne pentru Deutsche Welle, numind, ca exemple, Austria, Olanda, Marea Britanie și Franța. Dar dimensiunile acestor discuții nu se compară cu Conferința Islamică din Germania. Sociologul Lluis Flaquer din Barcelona a explicat pentru DW că în Europa de Sud-Est nu există întâlniri de acest fel cu reprezentanți ai musulmanilor, organizate de stat, iar în Spania și Franța se discută încă despre posibilele forme de autoorganizare ale musulmanilor.