UE vrea să pedepsească Polonia

Disputa dură și aparent fără sfârșit dintre Uniunea Europeană și Polonia cu privire la statul de drept din această țară intră în următoarea rundă, mult mai serioasă pentru Polonia, pentru că de data aceasta guvernul naționalist conservator de la Varșovia va fi lovit financiar. 

Se anunță amenzi destul de mari, spune Marek Prawda, fost ambasador al Poloniei în Germania. ”Acesta este limbajul care este înțeles”, a spus Prawda pentru DW. Probabil că guvernul de la Varșovia nu se aștepta ca Comisia Europeană să meargă atât de departe încât să ceară amenzi din partea Curții Europene de Justiție. 

Comisia Europeană dorește sancționarea guvernului polonez argumentând că Polonia nu pune în aplicare în totalitate un ordin provizoriu emis de Curtea Europeană de Justiție la 14 iulie. În această hotărâre, cea mai înaltă instanță a UE a ordonat Poloniei să oprească imediat activitatea camerei disciplinare pentru judecători și să o dizolve. 

Acest for care, potrivit UE, pune în pericol independența judecătorilor și întregul stat de drept din Polonia, continuă să funcționeze în pofida unor ”corecții cosmetice”, potrivit comisarului european pentru justiție, Didier Reinders. Prin urmare, Polonia va plăti acum o amendă zilnică până când controversata cameră disciplinară va fi dizolvată cu adevărat, iar judecătorii suspendați se vor putea întoarce în funcție.

Măsură excepțională și critică dură

”Aceasta este deja o măsură deosebit de severă și excepțională, care nu s-a mai întâmplat decât o singură dată în istoria UE”, a declarat un înalt oficial european de la Bruxelles. 

În 2017, Polonia a primit o amendă de 100.000 de euro pe zi, guvernul PiS din Polonia fiind la acea vreme acuzat de încălcarea unui ordin provizoriu al Curții Europene de Justiție, dat fiind că nu a oprit imediat tăierea unei păduri virgine protejate. În cele din urmă, în același an, guvernul polonez a cedat. 

De data aceasta, fiind vorba despre restructurarea sistemului judiciar, o preocupare centrală a conservatorilor naționaliști, guvernul polonez s-ar putea angaja într-o confruntare mai dură. Viceministrul polonez al justiției, Sebastian Kaleta, a reacționat indignat pe Twitter, acuzând Comisia Europeană de un ”atac ilegal” la adresa Poloniei. Acesta a spus că procedura este un ”act agresiv” din partea instituțiilor UE.

Curtea Europeană de Justiție a stabilit, într-o hotărâre definitivă din 15 iulie, adică la o zi după ordinul provizoriu privind camera disciplinară a judecătorilor, că multe elemente ale reformei judiciare poloneze subminează statul de drept în Polonia și ar trebui modificate. 

Camera disciplinară pentru judecători este doar o parte a problemei. Deoarece guvernul polonez nu depune niciun efort pentru a pune în aplicare această hotărâre, Comisia Europeană a deschis în mod oficial o altă procedură de infringement împotriva Poloniei.

”Legislația UE trebuie respectată”

”Hotărârile Curții Europene de Justiție trebuie să fie respectate în întreaga UE. Aceasta este singura modalitate de a construi și de a consolida încrederea reciprocă necesară între statele membre și cetățeni”, a declarat Vera Jourova, comisarul european pentru statul de drept, la Bruxelles. 

Însă tocmai acest primat al dreptului european este contestat de guvernul polonez. Curtea Constituțională poloneză, care potrivit criticilor este formată din judecători loiali guvernului, a decis în iulie că ordinele provizorii ale Curții Europene de Justiție în chestiuni legate de sistemul judiciar din Polonia sunt invalide.

La 22 septembrie, la cererea premierului Mateusz Morawiecki, Tribunalul Constituțional va decide dacă dreptul constituțional polonez prevalează în general asupra dreptului european. ”O astfel de hotărâre ar pune în pericol întreaga ordine juridică și fundamentele UE”, avertizează avocați europeni în discuțiile de la Bruxelles privind situația din Polonia. 

Nu este limpede care va fi cuantumul amenzii pe care Curtea Europeană de Justiție ar putea să o impună în orice moment. Instanța are mână liberă și va ține cont de ”gravitatea cazului”, precum și de capacitatea economică a statului condamnat. 

De asemenea, sancțiunea ar putea fi aplicată retroactiv din 14 iulie, ziua în care a fost emisă ordonanța provizorie. În cazul în care guvernul polonez nu reușește să transfere la timp și integral penalitățile către Comisia Europeană, aceasta va reține plățile datorate Poloniei de la bugetul UE.

Miliarde de euro în disputa pentru statul de drept

În paralel ia amploare și disputa dintre Varșovia și Bruxelles pentru mult mai mulți bani. Până în prezent, din cauza preocupărilor legate de statul de drept, Comisia Europeană nu a aprobat planul de reconstrucție al Poloniei, țară care ar avea dreptul la aproximativ 58 de miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi avantajoase din partea fondului stabilit în contextul pandemiei.  

Liderul partidului PiS, Jaroslaw Kaczynski, vrea să folosească banii pentru a finanța programe de sprijin în vederea obținerii de rezultate satisfăcătoare la alegerile de anul viitor. 

Observatorii de la Bruxelles suspectează că abia după ce Tribunalul Constituțional din Polonia se va pronunța, la sfârșitul lunii septembrie, cu privire la primatul dreptului UE, Comisia Europeană se va ocupa de pachetul de reconstrucție pentru Polonia. Planul de reconstrucție a fost deja aprobat pentru 18 dintre cele 27 de state membre - 10 au primit deja plățile inițiale, inclusiv Germania.

Începând din acest an, Comisia Europeană va avea totodată posibilitatea de a efectua o examinare a statului de drept din țara beneficiară înainte de efectuarea plăților din bugetul UE. 

Dacă, în opinia Comisiei, într-o anumită țară nu există instanțe independente, plățile vor fi oprite. Împotriva acestui ”mecanism al statului de drept”, Polonia și Ungaria au depus la rândul lor o contestație la Curtea Europeană de Justiție. Până la soluționarea acestei plângeri, Comisia Europeană ține în teacă ascuțita sabie a ”mecanismului statului de drept”. 

Parlamentul European critică însă această decizie, dorind ca UE să ia măsuri împotriva Poloniei și Ungariei încă de pe acum. 

Pentru a forța acest pas, Parlamentul European a anunțat la rândul său că se adresează Curții Europene de Justiție. Astfel, disputa complexă privind statul de drept continuă acum pe mai multe fronturi.