Ucrainenii plecaţi nu mai primesc pașapoarte. Ce urmează?

"Ce bine că am obținut pașaportul la Köln și nu mai trebuie să merg la consulat", spune Oleh din Kiev, care acum locuiește în Germania împreună cu soția și cei trei copii. Astfel a reacționat el la anunţul ministrului ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, potrivit căruia serviciile consulare nu vor mai fi oferite integral cetățenilor de vârstă militară care se află în străinătate. Acest lucru se va aplica în special celor care nu se înregistrează la armată.

"Faptul de a trăi în străinătate nu scutește un cetățean de îndatoririle sale față de țara de origine", a subliniat marți Kuleba pe platforma online X, adăugând că a ordonat măsuri pentru a asigura "un tratament echitabil al bărbaților aflați la vârsta de mobilizare în Ucraina și în străinătate".

Kievul a încetat între timp să mai elibereze pașapoarte bărbaților cu vârste cuprinse între 18 și 60 de ani care se află în străinătate. Acum, ei mai pot obține pașapoarte doar în țară. Singura excepție este eliberarea de cărți de identitate pentru întoarcerea în Ucraina.

Obligația de a se înregistra, posibile sancțiuni și procese 

Măsura luată de conducerea ucraineană vine la scurtă vreme după adoptarea legii privind consolidarea mobilizării, al cărei scop este să îi îndemne pe bărbați să se întoarcă în țara de origine. Legea va intra în vigoare la 18 mai. 

Conform noilor reglementări, cetățenii ucraineni de sex masculin care locuiesc în străinătate trebuie să se prezinte la armată. "Nu este clar cum ar trebui să aibă loc acest lucru în străinătate și ce documente trebuie prezentate", spune avocata Hanna Ișcenko din Kiev, potrivit căreia guvernul nu a stabilit încă procedurile. Singurul lucru cert până acum este că legea se aplică tuturor cetățenilor de sex masculin, fără excepție, deci atât celor care au părăsit Ucraina după invazia pe scară largă a Rusiei din 2022, cât și celor care au trăit în străinătate de la naștere.

Prevederile privind înregistrarea obligatorie stipulează că cetățenii ucraineni pot utiliza serviciile consulare din străinătate doar după ce s-a clarificat dacă s-au înregistrat la armată. În caz contrar, ei riscă o amendă de 510 până la 850 de grivne (moneda națională a Ucrainei, n.r), adică aproximativ 12-20 de euro și de până la 1.700 de grivne (aproximativ 40 de euro) pentru abateri repetate, pe lângă faptul că li se refuză serviciile consulare.

Avocata este convinsă că vor urma acțiuni în justiție împotriva autorităților ucrainene. Instanțele, spune ea, trebuie să clarifice dacă deciziile oficiale sunt în conformitate cu principiul egalității cetățenilor în fața legii. "Trebuie să existe o compatibilitate între consecințele asupra cetățenilor și obiectivele pe care aceste dispoziții legale sunt menite să le atingă", explică ea. Avocata consideră că, în pofida situației de război, măsurile luate de stat nu respectă principiul proporționalității. 

Oleksandr Pavlicenko de la Uniunea Ucraineană Helsinki pentru drepturile omului vorbește despre discriminare și avertizează că, în viitor, autoritățile ucrainene ar putea refuza ajutorul persoanelor în cauză chiar și în situații de urgență. Aceasta i-ar împinge pe oameni să caute obținerea unei alte cetățenii prin intermediul statutului de refugiat sau al altor proceduri, pentru a scăpa de cetățenia ucraineană "incomodă" pentru ei. Pavlicenko este la rândul său convins că ucrainenii vor depune plângeri împotriva noilor reglementări, invocând Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Speranță de protecție și ajutor din partea Germaniei

Oleg nu vrea să se înroleze în armată de teamă să nu fie trimis în război. Aceasta deși, potrivit reglementărilor actuale, el este scutit de serviciul obligatoriu în calitate de tată al unei familii numeroase. "Nu am de gând să-mi las soția și cei trei copii singuri", subliniază el.

Bohdan, care nu dorește să își dea numele de familie, a părăsit ilegal Ucraina, ocolind controalele la frontieră. El a ajuns în Germania prin Republica Moldova, unde are statut de protecție temporară. Bohdan, care nu vrea să se întoarcă înapoi sub nicio formă, spune că se simte ca acasă în Germania și că învață limba germană.

Măsurile punitive împotriva bărbaților care nu se înrolează în armată nu i-au putut convinge pe cei care au părăsit deliberat Ucraina în timpul războiului să se întoarcă acasă, spune Bohdan. "Când voi solicita un nou pașaport în 2032, sper că voi avea o altă cetățenie, poate germană", spune el.

Întrebat ce ar face dacă ar avea nevoie în mod neașteptat de un consulat ucrainean, Bohdan spune: "Nimic, absolut nimic". El nu se așteaptă la nicio problemă. "Sunt aproape 90% sigur că Germania va aranja ca să putem obține toate actele necesare aici, fără a avea nevoie de cele ucrainene. Nu va trebui să luăm legătura cu Ucraina", crede el.

Maximilian Kall, purtător de cuvânt al Ministerului Federal de Interne, a declarat miercuri, în cadrul unei conferințe de presă, că vede acțiunea autorităților ucrainene "ca pe o chestiune de drept consular aflată exclusiv în mâinile autorităților ucrainene". Kall a subliniat că măsura anunțată de Kiev nu va afecta statutul de protecție al refugiaților din Ucraina, "indiferent dacă ei sunt femei sau bărbați".

Potrivit Oficiului Federal de Statistică, în luna februarie a acestui an, aproximativ același număr de cetățeni ucraineni, bărbați și femei, cu vârste cuprinse între 18 și 60 de ani au cerut azil în Germania: 5.597 și, respectiv, 5.772 de persoane. Cu doi ani mai devreme, două treimi dintre refugiații de război erau femei, iar copiii reprezentau a doua categorie ca mărime.

De precizat și că 39% dintre cei care se întorc în prezent în Ucraina sunt femei de vârstă activă. Pe de altă parte proporția bărbaților de vârstă militară care se întorc acasă din Germania este de numai 23 la sută.