Fără azil pentru obiectorii de conștiință din Rusia?

Din ce în ce mai puțini sunt obiectorii de conștiință din Rusia care primesc azil în Germania. Berlinul nu consideră că ei sunt în pericol în țara lor de origine. Însă cei afectați se tem să se întoarcă.

Rusul Oleg Ponomariov a primit decizie negativă de azil din partea Oficiului Federal pentru Migrație și Refugiați (BAMF) la sfârșitul lunii februarie. Potrivit justiției germane, el nu se află în pericol în Rusia și ar trebui să părăsească țara în termen de 30 de zile, altfel va fi expulzat. Ponomariov a fost cuprins de disperare, temându-se că va fi arestat imediat ce va intra în Rusia și trimis să lupte în războiul împotriva Ucrainei.

Instituțiile germane spun însă că acest lucru este puțin probabil. "Situația din Rusia se înrăutățește din ce în ce mai mult, o mobilizare totală este iminentă iar nivelul meu de pregătire fizică și permisul de conducere îmi permit să conduc vehicule militare", spune tânărul. Oleg Ponomariov a venit în Germania în septembrie 2022, imediat după anunțarea mobilizării parțiale în Rusia. Cancelarul federal Olaf Scholz afirma la acea vreme că cetățenii ruși care nu doresc să ia parte la războiul ilegal din Ucraina ar trebui să beneficieze de protecție în Germania. Prin urmare, Ponomariov a cerut azil politic în Germania. În timp ce aștepta decizia, el a învățat limba germană și a făcut voluntariat la un centru de integrare pentru vorbitori de limbă rusă. Soția sa l-a urmat în Germania, unde a depus la rândul ei cerere de azil. 

Ponomariov spune că decizia negativă a BAMF în cazul său este nedreaptă. "Se așteaptă de la noi să ne exprimăm părerile, să avem o implicare mai activă din punct de vedere politic iar apoi ni se refuză azilul. În Rusia, conform mai multor articole de lege, am putea înfunda pușcăria doar pentru faptul că participăm la aceste proteste", subliniază el, precizând că participă în mod regulat la mitingurile împotriva războiului organizate în fața ambasadei ruse din Berlin. Ponomariov se teme așadar că ar putea fi acuzat în Rusia de "discreditarea armatei ruse".

"Ei cred că sunt în siguranță în Rusia"

Un alt tânăr, Dmitri (nume schimbat), a fugit din Rusia imediat după programarea la centrul de serviciu militar. Oficialii i-au acordat câteva ore pentru a-și împacheta lucrurile în vederea plecării pe front. Însă Dmitri s-a ascuns și apoi a părăsit țara.

În Rusia, Dmitri s-a implicat în activități clandestine împotriva războiului. A răspândit mesaje anti-război cu graffiti și autocolante, dar nu poate vorbi despre aceste lucruri, spune el. Oamenii cu convingeri similare, spune el, au aruncat în aer trenuri care transportau muniție pentru armata rusă. Însă din punctul de vedere al autorităților germane, aceasta nu este o dovadă suficientă că tânărul ar fi în pericol în țara sa de origine. "Ei cred că sunt în siguranță în Rusia", spune Dmitri cu sarcasm. "Sunt prea lași pentru a acționa ei înșiși împotriva regimului Putin, dar îi cheamă pe ruși să lupte împotriva lui".

Probabilitate scăzută de recrutare?

Activistul pentru drepturile omului Rudi Friedrich, de la organizația germană Connection e.V., care militează pentru drepturile obiectorilor de conștiință și ale dezertorilor din diferite țări, spune că în ultima vreme i-au picat în mână mai multe scrisori în care rușilor li s-a refuzat azilul cu formulări similare.

Din punctul de vedere al instanțelor sau al Oficiului Federal pentru Migrație o condiție prealabilă pentru recunoașterea statutului de refugiat trebuie să fie existența unei "probabilități considerabile" de persecuție, explică Friedrich. "În cazul recruților ruși se presupune adesea că nu există o astfel de probabilitate, chiar dacă persoana respectivă prezintă documente de înrolare", spune Friedrich. 

"Argumentul BAMF este că înrolarea este puțin probabilă pentru că persoana este prea bătrână pentru aceasta. Mai este adus în discuție și faptul că există 25 de milioane de rezerviști care ar putea fi chemați la datorie. Deci, de ce ar fi chemată tocmai respectiva persoană care solicită în azil în Germania?"

Deși este într-adevăr în conformitate cu orientările Curții Supreme, acest argument este interpretat în defavoarea solicitanților de azil, care sunt respinși și cărora li se ordonă să părăsească țara. "În consecință ei sunt de fapt amenințați cu recrutarea în Rusia", spune Friedrich. În schimb, dezertorilor ruși care au fugit de pe câmpul de luptă li se acordă azil în Germania, subliniază activistul. 

Numărul de decizii pozitive în chestiuni de azil este în scădere

Potrivit datelor BAMF, de la începutul războiului total împotriva Ucrainei, 4431 de bărbați din Rusia, aflați în vârstă de luptă, au solicitat azil în Germania. În mai mult de jumătate din cazuri (2476) a fost emisă o decizie, dar în cele mai multe cazuri (1905) este vorba de o decizie formală, conform căreia solicitantul este trimis către o altă țară responsabilă de acordarea azilului în cazul său.

 

În cazurile în care Germania și-a asumat responsabilitatea, doar 159 de persoane au primit azil iar 412 cereri au fost respinse. De remarcat este că proporția de decizii pozitive este în scădere continuă. În 2022, raportul dintre respingeri și decizii pozitive era de șase la patru, în prezent este de unu la nouă. 

Este posibilă expulzarea în Rusia?

Nici Oleg Ponomariov și nici Dmitri nu vor să se întoarcă în Rusia. Când a fost întrebat ce l-ar aștepta în țara sa de origine, Dmitri a răspuns: "Tortura, închisoarea, războiul și moartea". Iar Oleg Ponomariov spune: "Este înfricoșător să te gândești că într-o zi te poți trezi cu poliția care îți bate la ușă și îți spune: "Hai, valea în Rusia!""

Deși expulzarea directă nu este posibilă în prezent din cauza lipsei de zboruri directe, expulzări prin țări terțe în Rusia au avut deja loc (de exemplu prin Serbia). A fost vorba despre ruși condamnați pentru infracțiuni penale. "Ce ar împiedica autoritățile germane să facă același lucru cu obiectorii de conștiință?", întreabă Ponomariov.

Ambii bărbați au făcut apel împotriva deciziilor BAMF iar procedurile ar putea dura ani de zile. Între timp, lor li se permite să rămână în Germania ca solicitanți de azil, dar statutul lor îngreunează găsirea unui loc de muncă, studiile sau chiar închirierea unui apartament.

Adaptare după un articol publicat pe DW-Deutsch.