Ucraina: Când războiul devine viral pe internet
31 iulie 2022
Înainte ca fiica ei Liza să fie ucisă pe 14 iulie, Irina Dmitrieva a postat pe Instagram o înregistrare cu fetița de patru ani. Clipul o arată pe copila cu sindromul Down împingându-și fără griji propriul cărucior pe străzile din Viniția, în sud-vestul Ucrainei.
La scurt timp după aceea, o rachetă rusească a ochit orașul, lovind un spital, magazine și case. A ucis-o pe Liza și cel puțin alte 23 de persoane. Peste 200 de persoane au fost rănite, inclusiv mama ei.
În zilele care au urmat, în timp ce Dmitrieva se lupta cu rănile sale grave în spital, filmulețul cu Liza a devenit viral pe internet. Acesta a fost adesea postat împreună cu imagini de știri care arătau căruciorul răsturnat și gol al fetei printre dărâmături.
La un moment dat, presa internațională a preluat și ea subiectul. Când Liza a fost înmormântată, publicații precum "New York Times" și postul de televiziune australian ABC au relatat despre ea.
"Povestea Lizei este sfâșietoare", spune Yuliia Tichivska, director al think tank-ului Aspen Institute din Kiev: "Ea arată realitatea brutală a invaziei rusești. Însă fără rețelele de socializare, ea nu ar fi devenit publică.“
Moartea fetei de patru ani și modul în care vestea s-a răspândit în întreaga lume ilustrează rolul social media în războiul din Ucraina, un conflict care a fost deja numit "cel mai viral război" din istorie.
De când a devenit un fenomen de masă, la mijlocul anilor 2000, social media a avut un impact asupra războaielor din Siria până în Etiopia. Însă doar o serie de progrese tehnologice din ultimii ani au transformat pe oricine care are un smartphone în potențial corespondent de război în direct. Acest lucru, combinat cu nivelul ridicat de utilizare a rețelelor de socializare în țară, face ca situația din Ucraina să fie unică.
Potrivit unui sondaj realizat de organizația non-guvernamentală Opora în mai 2022, mai mult de 76% dintre ucraineni folosesc rețelele de socializare pentru a se informa cu privire la desfășurarea războiului. Acest lucru înseamnă că platformele online - în special Telegram, YouTube și Facebook - au devenit cea mai populară sursă de știri din țară.
În același timp, oamenii din Ucraina folosesc rețelele de socializare pentru a documenta ororile războiului.
Platformele online au devenit un instrument important pentru ei pentru a organiza rezistența și a strânge fonduri pentru cei care au fost loviți în mod deosebit, iar rețelele de socializare sunt utilizate pentru a mobiliza sprijinul internațional.
Povestea Mariiei Bilenka este un exemplu grăitor. Cu filmulețe despre "skin positivity" - inițiativa de a aborda în mod autentic propria piele, inclusiv boli precum acneea -, managerița de social media în vârstă de 25 de ani își construise un număr mare de urmăritori pe TikTok înainte de invazie.
Când, la 24 februarie, Rusia a invadat Ucraina, Mariia Bilenka a fugit spre vest. Zborul ei s-a încheiat în Germania. Acolo a observat cum alți ucraineni postau pe TikTok clipuri care prezentau o Ucraină pașnică înainte de război, pe muzica cantautorului Tom Odell.
Bilenka s-a uitat prin propriile înregistrări video de pe telefon. A găsit imagini cu cel mai mare râu din Ucraina, Nipru, cu un apus de soare văzut de pe acoperișurile Kievului sau cu un dansator de break dance pe străzile capitalei. De aici, a editat un clip video de 15 secunde și l-a încărcat. Acesta a fost vizualizat de peste patru milioane de ori.
"Dacă am deja această platformă, de ce nu aș putea să o folosesc pentru a le arăta oamenilor de acolo cum era viața în Ucraina înainte de invazie", spune Bilenka în timpul unui apel telefonic din Hamburg, unde locuiește acum.
Mai mult de patru luni mai târziu, influencerița a strâns bani pe TikTok și a postat informații despre organizațiile ucrainene care acceptă donații. Scopul ei este de a reaminti lumii că războiul din Ucraina nu s-a încheiat: "Nu vreau ca oamenii să uite că încă se duc lupte și sunt uciși semeni ai lor în fiecare zi."
Ea speră ca de fiecare dată când unul dintre cei peste 62.000 de urmăritori - mulți dintre ei trăiesc în SUA, Franța sau Marea Britanie - vede unul dintre clipurile sale, să fie de ajutor.
Oficialii guvernamentali ucraineni sunt și ei conștienți de această putere a rețelelor sociale. De la începutul războiului, ei s-au bazat pe platformele online pentru a răspândi mesaje de rezistență. Însuși președintele Volodimir Zelenski, fost actor, postează în mod regulat mesaje video pe Instagram, unde are aproape 17 milioane de urmăritori, dar și pe alte platforme.
Explozie de știri false
Însă social media este o sabie cu două tăișuri: platformele online sunt folosite simultan de ambele părți aflate în conflict pentru a distorsiona faptele și a manipula opinia publică cu scopul de a influența cursul războiului.
De cealaltă parte a liniilor de luptă, Rusia a lansat o campanie pe scară largă în rețelele de socializare pentru a-și justifica invazia. Aceasta include între altele ideea că trebuie să protejeze etnicii ruși de "genocid" sau să "denazifice" Ucraina, precum și afirmația că sprijinul internațional pentru Ucraina este în declin.
Adesea, aceste narațiuni sunt menite să ajungă la un public foarte specific - cum ar fi marea diasporă a Rusiei sau publicul din Africa sau Asia, unde Moscova dorește să-și consolideze influența. Majoritatea narațiunilor nu sunt noi. De când Rusia a anexat peninsula Crimeea în 2014, dezinformarea despre război s-a răspândit online ca un foc de paie.
De atunci, Ucraina a investit masiv în extinderea conexiunilor rapide la internet și a lansat inițiative de consolidare a educației mediatice în țară. De pildă, elevii și profesorii sunt instruiți să recunoască informațiile false de pe internet care au ca scop să-i înșele. Acest lucru oferă acum Ucrainei un avantaj în actualul război informațional online.
Yevhen Fedchenko, directorul școlii de jurnalism Mohyla din Kiev, este unul dintre fondatorii organizației non-profit StopFake, care documentează și analizează propaganda rusă. El este convins că, pentru Ucraina, beneficiile social media au depășit riscurile de când primele bombe rusești au căzut asupra țării, în urmă cu cinci luni: "Dacă nu am fi avut social media, acoperirea internațională a acestui război ar fi arătat foarte diferit."