Sindicatele germane se tem de dumping salarial

Conform Institutului pentru cercetare profesională și a pieței muncii (IAB), în Germania există în prezent 1,98 de milioane de posturi neocupate. Pentru a contracara lipsa mâinii de lucru guvernul federal plănuiește o relaxare a legislației privind migrația forței de muncă. Parte din viitorul pachet de legi este și așa-numita „Reglementare pentru Balcanii de Vest“ (WBR).  

Prevăzute sunt două schimbări majore. Pe de o parte, reglementarea – în vigoare acum doar până la sfârșitul acestui an - ar trebui să fie valabilă pe termen nedeterminat. Pe de alta, contigentul de lucrători străini acceptați ar urma să fie dublat la 50.000 pe an.  

Permis de muncă – fără calificare 

În cea de-a doua jumătate a anului 2015, în plină criză a refugiaților, în Republica Federală au sosit pe ruta balcanică aproximativ un milion de refugiați, majoritatea din Siria, Afganistan și Irak. Acestora li s-au alăturat și numeroși oameni din Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia.  

30% din cererile de azil înregistrate atunci au fost depuse de imigranții din Balcanii de Vest, în orice caz cu șanse mici de acordare a dreptului de ședere. Doar aproximativ 5% din cererile procesate au primit aviz favorabil.  

Pentru a evita costurile mari cu procedurile de repatriere, guvernul cancelarei Angela Merkel a încheiat atunci un acord cu țările balcanice privind preluarea persoanelor expulzate precum și o examinare încă în țările de proveniență a celor care vor să emigreze.  

În 2016 a fost adoptată Reglementarea pentru Balcanii de Vest (WBR) prin care s-a stabilit un contingent de solicitanți cărora li se oferă posibilitatea să lucreze în Germania fără prea multă birocrație. Particularitatea WBR: spre deosebire de specialiștii acceptați prin programul „Blue Card“, această categorie de solicitanți nu trebuie să facă dovada niciunei calificări.  

Singurele condiții ar fi ca dreptul de muncă să fie cerut la reprezentanțele diplomatice ale Germaniei din țara de origine a solicitantului și ca acesta să nu fi cerut în prealabil azil în Republica Federală.  

Avantajos pentru ambele părți? 

Aranjamentul ar trebui să fie satisfăcător pentru ambele părți. Pe de o parte, acesta permite o imigrație facilă și reglementată a forței de muncă necalificată sau cu o calificare medie. Pe de alta, măsura ar putea ameliora situația dificilă de pe piețele muncii din țările de origine ale solicitanților.      

În Kosovo rata șomajului este de aproape 21%; în rândul tinerilor chiar de aproximativ 55 de procente. În Bosnia și Herțegovina sau în Macedonia de Nord rata șomajului în rândul populației tinere depășește 35%. În aceste condiții, în baza reglementării valabile până acum, Oficiul federal pentru ocuparea forței de muncă a acordat, până la sfârșitul anului 2020, aproximativ 260.000 de permise de bază și 98.000 de vize de lucru muncitorilor din țările Balcanilor de Vest.   

Teama de dumpingul salarial 

Preconizatele modificări legislative vor duce la creșterea numărului de străini veniți la muncă – lucru pe care angajatorii îl salută. În fond, pentru a-și acoperi necesarul de personal, aceștia fac presiuni permanent asupra guvernului să liberalizeze condițiile de primire a forței de muncă străine.  

Confederația Sindicală Germană (DGB) este însă prudentă. Migrația forței de muncă este încurajată, afirmă Evelyn Räder - responsabilă cu politica pieței muncii în cadrul consiliului de conducere al DGB. Totuși, subliniază ea, condițiile-cadru pentru lucrătorii din Balcanii de Vest sunt foarte importante.  

„Oamenii care vin sunt dependenți de angajatorii lor. Au un permis de ședere corelat cu locul de muncă. Lucrul acesta alimentează spaima că dacă nu fac ce li se spune vor fi trimiși înapoi.“ În plus, mulți nu vorbesc germana și nu își cunosc drepturile. În practică, acești angajați acceptă încadrarea în condiții mai proaste – situație ce ar putea crea terenul propice pentru dumping salarial, adaugă Räder.  

Nu "specialiști" ci "muncitori" 

Trei sferturi dintre muncitorii din Balcanii de Vest lucrează pe șantiere, în gastronomie sau în îngrijirea bolnavilor și a bătrânilor. În majoritatea cazurilor este vorba despre joburi cu normă redusă, relativ slab remunerate.  

Deși guvernul federal justifică reforma legislației muncii în ceea ce privește muncitorii străini ca măsură pentru remedierea penuriei de specialiști, reglementarea pentru Balcanii de Vest nu prevede obligativitatea niciunei calificări pentru a primi permis de muncă în Germania.  

În aceste condiții, DGB consideră că scopul nu este atragerea specialiștilor, ci a mâinii de lucru pentru activități profesionale simple. „Este un program pur de recrutare a forței de muncă în beneficiul patronilor, care câștigă astfel angajați de care, la nevoie, pot scăpa foarte repede“, conchide Räder. 

Situația de pe șantiere  

În sectorul construcțiilor, principala asociație a industriei de profil a anulat anul trecut prelungirea contractului colectiv, vechi de zeci de ani. Angajaților de pe șantiere li se garantează acum venitul minim tarifar de 12 Euro pe oră, stabilit prin lege. Dar acesta este mult mai mic decât tariful anterior, fiindcă înainte pe șantier se câștiga, în medie, între 13 și puțin sub 16 Euro pe oră.     

Astfel, angajatorii și-ar putea permite să facă presiuni asupra celor care cer salarii mai mari, fiindcă întotdeauna se va găsi mână de lucru care să accepte bani mai puțini. Totodată, firmele nu trebuie să-și facă griji în privința proceselor. Muncitorii din Balcanii de Vest nu-și prea cunosc drepturile, iar pentru mulți condițiile de încadrare nu tocmai grozave oricum sunt mai bune comparativ cu cele din țările lor. Nu în ultimul rând, controale eficiente din partea statului nu există.  

Protecția angajaților și autonomia sindicatelor 

„Ne temem că lucrul acesta va pune presiune asupra condițiilor de încadrare a tuturor angajaților în construcții. Va fi dificil să încheiem contracte colective bune. Or, lipsa acestor contracte va încuraja apariția unui program de dumping, de reducere a salariilor“, avertizează reprezentanta DGB Evelyn Räder. 

DGB vede soluția în modificarea Reglementării pentru Balanii de Vest. Unul dintre cele mai importante aspecte ar fi posibilitatea muncitorului străin de a schimba angajatorul, fără a mai fi nevoit să ceară din nou permis de muncă. Actualul regulament prevede că viza de lucru poate fi cerută doar în țara de origine a solicitantului și este eliberată doar pentru o anumită activitate profesională. Firește, persoana își poate schimba angajatorul, dar este necesară efectuarea unor noi formalități la Oficiul federal pentru ocuparea forței de muncă. Pentru majoritatea angajaților străini este complicat. Mulți nici nu știu că au această posibilitate.  

Sindicatele germane cer ca primirea angajaților din Balcanii de Vest să poată fi posibilă doar acolo unde există contracte colective de  muncă. Astfel, angajații ar beneficia de protecție, iar autonomia sindicatelor privind negocierile tarifare nu ar fi subminată.  

Reprezentanta DGB, Evelyn Räder, are un mesaj pentru cetățenii țărilor din Balcanii de Vest care își caută de muncă în Germania: „Informați-vă asupra drepturilor dumneavoastră și cereți ajutor. Nu trebuie să acceptați tot ceea ce vi se oferă. În Germania angajații într-adevăr au drepturi!“