Vor deveni totuşi ţările Balcanilor de Vest parte a UE?

"Este vorba de paşi cu înseamnătate istorică", a declarat şefa diplomaţiei germane, Annalena Baerbock, anunţând că pe 3 noiembrie se vor semna trei acorduri. În acea zi are loc la Berlin conferinţa pentru Balcanii de Vest, cu participarea unor politicieni de vârf din Albania, Bosnia-Herţegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia şi Uniunea Europeană, în cadrul "Procesului de la Berlin".

Acesta a fost înfiinţat în 2013 sub egida cancelarei germane de atunci, Angela Merkel, din dorinţa de a conduce cele şase state ale Balcanilor de Vest pe drumul admiterii în UE.

Dar până acum reuniunile au fost cu precădere un prilej pentru politicieni de a se lăsa fotografiaţi în grup. De această dată va fi însă vorba de chestiuni concrete, cum ar fi recunoaşterea reciprocă a documentelor de identitate, a diplomelor de studii şi calificare profesională. Acestea par simple formalităţi, dar nu trebuie uitat că printre semnatari sunt ţări cum ar fi Serbia şi Kosovo, care au purtat în 1999 un război şi care nu s-au recunoscut oficial nici până în ziua de astăzi. Este deci un pas înainte pentru oamenii din Balcanii de Vest.

Cu ocazia unei şedinţe de pregătire, care a avut loc pe 21 octombrie la Ministerul de Externe din Berlin, Baerbock a declarat că vede în semnarea celor trei acorduri un merit al diplomaţiei germane. Iar Cancelaria Federală a evidenţiat că şeful executivului german, Olaf Scholz, a stat de vorbă cu toţi preşedinţii şi premierii din Balcanii de Vest, încă de la începutul mandatului său, vizitând în plus şi regiunea.

Interesul ţărilor UE pentru Balcanii de Vest a crescut considerabil de la începutul invaziei ruse în Ucraina, pe 24 februarie 2022. Serbia, dar şi Republica Sârbska (o componentă a Bosniei dominată de sârbi), nu sprijină politica UE împotriva regimului Putin sau o sprijină doar de ochii lumii. Şi în celelalte ţări ale Balcanilor de Vest Moscova încearcă să exercite sau să-şi extindă influenţa.

Un merit al ofensivei diplomatice germane

Analistul Ardian Hackaj, membru al Tirana Connectivity Forum, care urmăreşte evoluţia "Procesului de la Berlin", consideră că aceste prime rezultate concrete sunt meritul diplomaţiei germane. "Angajamentul continuu al emisarului special german Manuel Sarazzin în regiune, contactele sale regulate cu toate părţile interesate şi concentrarea sa pe paşii mărunţi care pot fi parcurşi au pus la dispoziţie un mecanism, care altminteri lipseşte, pentru ghidarea voinţei politice locale", a explicat el pentru DW.

În plus, Hackaj consideră că includerea în Procesul de la Berlin a unor organizaţii ale societăţii civile este extrem de importantă.

Ieşirea din fundătură

Florian Bieber, profesor la Universitatea din Graz şi director al Centrului de Studii Sud-est-europene, consideră că programul reuniunii la vârf, care se va încheia pe 3 noiembrie cu ceremonia semnării acordurilor în prezenţa preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, lansează semnalul că, în cele din urmă, Procesul de la Berlin nu a ajuns într-o fundătură, aşa cum părea adesea în utimii ani.

"Acordurile sunt după părerea mea semnalul că Procesul de la Berlin se concentrează acum pe succese concrete. În ultimii ani procesul a dat rateuri şi de aceea este foarte important să obţinem un soi de succes. În caz contrar, oamenii vor avea impresia că totul funcţionează la fel ca şi până acum", a explicat Bieber.

Apropiere politică de UE

Problemele din Balcanii de Vest nu s-au împuţinat. În Bosnia situaţia politică este instabilă, începerea negocierilor de aderare la UE a Macedoniei de Nord şi Albaniei întâmpină mari dificultăţi. În sfârşit, între Serbia şi Kosovo există o mare problemă de securitate şi nu se poate vorbi despre o normalizare a relaţiilor bilaterale. În special Serbia se confruntă cu mari presiuni de la Bruxelles din pricina raporturilor neclare cu Kosovo şi pentru a-şi armoniza cu UE politica sa externă, dat fiind că este ţară candidată. Belgradului i se cere mai ales să-şi armonizeze sistemul de acordare a vizelor şi să susţină sancţiunile împotriva Rusiei.

Tema migraţie "nu este exclusă"

Creşterea numărului migranţilor şi refugiaţilor aflaţi pe ruta balcanică nu se află oficial pe ordinea de zi a reuniunii, dar pentru DW s-a comunicat că "nu este exclus" să se discute şi despre această problemă.

În centrul conferinţei de la Berlin se află înfiinţarea unei pieţe regionale comune a celor şase state din Balcanii de Vest. Iar anunţatele înţelegeri interstatale vor contribui la cuplarea pieţei regionale cu piaţa UE. "Acordurile pot imprima o nouă dinamică mobilităţii în regiune şi cooperării economice, aducând o contribuţie importantă la înfiinţarea unei pieţe comune", a declarat Anja Quiring, membră a Comisiei pentru Est a economiei germane.

Toţi cei cu care DW a stat de vorbă au subliniat că semnarea acordurilor este o chestiune, iar aplicarea prevederilor la faţa locului o alta. "În ultimii opt ani au existat multe declaraţii de intenţie şi decizii care au fost adesea aplicate doar parţial, fiindcă nu s-a aflat nimeni acolo să se îngrijească de implementarea lor. S-a întâmplat şi ca o ţară să-şi schimbe agenda şi să renunţe la tot ce se stabilise anterior", a declarat Florian Bieber, care a conchis: "Succesul nu se măsoară în acorduri semnate, ci în ceea ce rezultă din ele."