Ajutoarele pentru Ucraina aprobate, problemele amânate

Reuniunea celor 27 de șefi de stat și guvern ai UE, desfăşurată înaintea Crăciunului, s-a încheiat mult mai repede decât se aștepta toată lumea. După 12 ore, până la căderea serii, totul a fost discutat și convenit. De fapt, pentru a obține acest rezultat, președinția cehă a UE și președintele Consiliului European Charles Michel au apelat la un truc: toate temele problematice și potențialele dispute au fost fie pasate miniștrilor de resort, fie amânate pe 2023.

Ucraina primește mai multe ajutoare

S-a reușit esențialul: UE a adoptat cu unanimitate decizii privind acordarea de ajutoare suplimentare Ucrainei și sancționarea în continuare a agresorului rus. "Suntem uniți și transmitem un mesaj puternic", s-a bucurat Charles Michel.

În 2023, Ucraina va primi 18 miliarde de euro ca ajutoare pentru bugetul de stat, pentru a garanta funcționarea instituțiilor sale și achitarea salariilor și pensiilor. Anul acesta, ajutoarele financiare pentru Kiev s-au ridicat la 20 de miliarde de euro.

În plus, țările Uniunii mai acordă Ucrainei o tranșă de două miliarde de euro, respectiv o alta de 3,5 miliarde, bani destinați achiziției de noi arme și muniție pentru Ucraina. Liderii europeni nu au răspuns direct cererii președintelui ucrainean Zelenski, prezent la summit prin videoconferință, de a livra țării sale arme defensive grele cu rază mare de acțiune. S-a căzut de acord asupra consolidării industriei europene de armament, creșterii producției de muniție și întărirea pe termen mediu a armatelor țărilor membre.

A fost aprobat și un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei - al nouălea. Pe lista de sancțiuni au fost adăugate alte aproximativ 200 de persoane, considerate responsabile pentru distrugerea infrastructurii ucrainene. Cancelarul german Olaf Scholz a anunțat că vor fi adoptate noi pachete de sancțiuni, dacă Rusia nu își va schimba tactica de război. Președintele francez Emmanuel Macron a cerut unor țări ca India și China să pună mai multă presiune pe Rusia.

Polonia și Ungaria renunță la blocadă

Deciziile de continuare a ajutoarelor pentru Ucraina și de sancționare a Rusiei fuseseră inițial blocate de Polonia și Ungaria, cu scopul impunerii unor interese proprii. În final, cele două țări au votat de asemenea în favoarea acestor hotărâri, chiar dacă Ungaria a pierdut deocamdată 12 miliarde de euro, fonduri blocate de Bruxelles din cauza încălcării principiilor statului de drept de către guvernul de la Budapesta. Și Polonia trebuie să renunțe, din același motiv, la unele plăți din cadrul fondurilor de reconstrucție post-Covid.

"Avem 27 de puncte de vedere diferite", a spus premierul ceh Petr Fiala, "dar astăzi am reușit ca, în doar câteva ore, să găsim o poziție comună."

Austria blochează în continuare aderarea la Spațiul Schengen a Bulgariei și României. Croația, în schimb, va deveni membru Schengen la 1 ianuarie, dată de la care va introduce și moneda euro.

Noua premieră a Italiei Giorgia Meloni a renunțat, la primul ei summit european, să facă prea mare caz de politica privind migrația. S-a mulțumit să accepte organizarea unui summit special pe această temă în februarie 2023.

Disputa pe marginea plafonării prețului la gaz ar urma să fie rezolvată de miniștrii Energiei

Tema fierbinte a "plafonării prețului la gazul cumpărat de pe piața mondială" a fost amânată pentru luni, când are loc a șaptea reuniune a miniștrilor Energiei din Uniune pe marginea găsirii unei soluții la criza energetică. Jumătate din țările membre pledează pentru o plafonare strictă și la un nivel scăzut a prețului de achiziție pentru gaz. Celelalte state membre doresc crearea unui mecanism care să fie activat doar când prețurile devin prea mari, deoarece altfel ar putea fi periclitată aprovizionarea cu gaz - furnizorii de gaz s-ar putea îndepărta de piața europeană, dacă vor fi nemulțumiți de prețul primit.

Potrivit Germaniei, prețul la care mecanismul ar trebui să intervină ar fi de 275 de euro pe megawatt/oră, așa cum a propus și Comisia Europeană. Spania, pe de altă parte, vrea ca prețul maxim acceptat să fie de 180 de euro. Prețul în prezent este de 150 de euro pe megawatt/oră.

Președinta CE Ursula von der Leyen le-a trasmis cetățenilor și firmelor din UE că, în pofida tuturor măsurilor, prețurile la gaz vor rămâne tot mari. "Acesta este prețul pe care îl plătim pentru război", a spus von der Leyen.

Vestea bună e că UE ar fi reușit în acest an să înlocuiască 80% din gazul prin conducte pe care Rusia nu îl mai livrează.

UE trebuie să-și întărească propria competitivitate

Liderii europeni au respins "Legea de reducere a inflației" adoptată de SUA. UE o consideră o modalitate greșită de subvenționare a companiilor. UE nu vrea să reacționeze printr-un război comercial, ci prin consolidarea propriei competitivități. Ar fi nevoie în acest sens de un nou "fond de suveranitate", pentru a sprijini investițiile firmelor de top din UE în domeniul tehnologiei și funcționării ecologice, a anunțat von der Leyen. Decizii concrete în acest sens se vor lua însă abia anul viitor, în timp ce legea americană intră în vigoare deja la 1 ianuarie.

Impozitul minim global poate să vină

După ce Ungaria și-a retras veto-ul, este liberă calea pentru introducerea unui impozit minim global pentru firme de 15%. UE era singura regiune din lume care nu aprobase acest pas în cadrul G20.

Impozitul minim ar urma să reducă masiv rolul paradisurilor fiscale pentru concernele internaționale și să facă mai transparent procesul fiscalității la nivel global. "Este un proiect de suflet pentru mine, acum îl impunem în final în Europa", s-a bucurat cancelarul german Olaf Scholz la Bruxelles.