UE: Solidaritate în criza energetică?

Prim-ministrul belgian Alexander de Croo este considerat un politician rezervat și favorabil UE. Însă, înaintea summituluiUE de joi și vineri de la Bruxelles, el a adoptat un ton mai degrabă dur, anunțând că ”aceasta este săptămâna deciziilor”.  

Oficialul a precizat că întrebarea esențială este dacă Uniunea Europeană mai contează în contextul crizei economice și energetice dramatice provocate derăzboiul Rusiei în Ucraina. "Ori reușim, ori eșuăm", a declarat premierul de Croo în fața parlamentului belgian, precizând că timpul scuzelor a trecut. Dacă UE dorește să protejeze gospodăriile și întreprinderile de creștereaprețurilor la energie, a spus el, trebuie să acționeze fără întârziere. 

Belgianul nu este singurul prim-ministru din UE care pledează pentru o plafonare a prețului la gaze atunci când vine vorba de achiziții de pe piața mondială. Aproximativ jumătate dintre cei 27 de șefi de stat și de guvern care se vor reuni la Bruxelles apără de fapt această poziție, un plafon de preț fiind rapid de pus în practică și nu ar costa nimic statele membre în sine. 

Fără plafon de preț pentru importurile de gaze

Cealaltă jumătate, inclusiv Germania, indică o poziție critică. Un plafon general al prețurilor la gazele importate ar putea duce la deficite de aprovizionare, dacă exportatorii de energie preferă să aprovizioneze alți clienți: "Navele cu gaz lichefiat se îndreaptă spre locurile în care există cel mai bun preț", a declarat un oficial guvernamental german înainte de reuniunea de la Bruxelles. La rândul ei, Comisia Europeană respinge plafonarea generală a prețului gazelor naturale. 

În schimb, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat o serie de alte măsuri de reglementare a pieței, modelul unei frâne subvenționate a prețului la gaz nefiind încă în totalitate exclus. În Spania și Portugalia, consumatorii plătesc un preț fix scăzut pentru energia electrică generată din gaz, diferența dintre prețul de consum și cel de pe piața mondială fiind plătită de stat. "Merită cu adevărat să ne gândim la acest lucru la nivelul UE. Există încă întrebări deschise, dar nu vreau să las neîncercată nicio posibilă soluție”, a declarat von der Leyen, miercuri, în Parlamentul European de la Strasbourg.

Germania: "dublă lovitură" împotriva creșterii prețurilor la gaze

În Germania, o frână de preț ar putea fi aplicată din martie 2023 pentru toate gazele utilizate pentru a produce electricitate sau pentru a încălzi gospodăriile și întreprinderile. Însă, potrivit experților, acest model este costisitor, drept care guvernul german a prevăzut în acest sens noi datorii în valoare de 200 de miliarde de euro în următorii doi ani. 

Această "dublă lovitură", după cum o numește cancelarul Olaf Scholz, este criticată de statele membre mai puțin prospere ale UE, considerând că ea perturbă concurența în Europa. Ele  solicită fonduri de ajutor la nivelul UE pentru combaterea costurilor ridicate ale energiei și care să fie finanțate din bugetul comun al Uniunii Europene. O altă sugestie este ca UE să își asume o datorie comună, așa cum a făcut în cazul fondului de reconstrucție în pandemie, și să investească banii în subvenționarea energiei. 

Însă acest scenariu este puțin probabil, spune Philipp Lausberg de la European Policy Centre, un think-tank (grup de reflecție) cu sediul la Bruxelles: "Este foarte complicat să finanțezi un plafon de preț la nivel european. Mai ales țările bogate, precum Germania, sunt reticente în a oferi mai mulți bani la nivel european", a declarat Lausberg pentru DW.

La ultimul summit informal al UE de la Praga, cancelarul federal Scholz a respins plafonarea generală a prețurilor, precum și criticile privind pachetul de ajutor, ”dubla lovitură”, elaborat de cabinetul său. La urma urmei, a argumentat Scholz, toate țările UE au lansat pachete de ajutor. 

Într-adevăr, Franța, Italia, Spania, Olanda și alte state au investit zeci de miliarde de euro pentru a ușura povara asupra cetățenilor și întreprinderilor lor. Premierul belgian Alexander de Croo a recunoscut că ar fi benefic pentru restul Europei dacă Germania și-ar salva economia de colaps. Germania are cea mai mare economie și este cel mai puternic contribuabil net la UE. Mai mult, a spus belgianul, economia ei este strâns legată de toate celelalte state membre.

Economisiri împreună, achiziții comune

Pentru a evita o nouă dispută, președintele Consiliului European, Charles Michel, care va prezida reuniunea de la Bruxelles, preferă să vorbească despre propunerile actuale ale Comisiei. Pentru el, economisirea energiei este principalul deziderat, urmat de achiziționarea în comun a gazului de către companiile europene întru gruparea puterii de piață - 15 % din gazul care urmează să fie depozitat va fi cumpărat în comun la cel mai mic preț posibil. În plus, statele UE trebuie să se angajeze să se ajute reciproc în cazul unei penurii de gaz.

Să consolidăm solidaritatea europeană, a cerut Charles Michel în invitația sa la summit. Pentru a sprijini statele mai sărace ale UE, Comisia Europeană a propus redirecționarea a 40 de miliarde de euro din fondurile de subvenții regionale către subvențiile pentru energie. Potrivit Comisiei Europene, statele din Balcanii de Vest și statele din est, candidate la aderare, Ucraina și Moldova, ar trebui să fie de asemenea cuprinse în comunitatea de achiziții și în solidaritate.

Prețul echitabil pentru gazele naturale lichefiate (GNL) urmează să fie determinat prin intermediul unei noi grile. Acest lucru ar urma să înlocuiască sau să completeze mecanismul de stabilire a prețurilor TTF, care până în prezent a fost orientat spre gazele naturale prin conducte. Ideea este bună în teorie, spune expertul în energie Lausberg, dar dificil de pus în practică. „Dacă introduci un indice nou, participanții la piață trebuie să dorească să îl folosească, chiar dacă este nou și nu prea demn de încredere. De obicei, acest lucru durează și trebuie să găsești instrumente de stimulare a utilizării indicelui”. Specialistul mai spune că este discutabil în ce măsură prețul va scădea ca urmare a acestei manevre. 

Noi sancțiuni împotriva Iranului?

Ceva mai multă disponibilitate de compromis între cei 27 de protagoniști ai summitului UE există în dosarul iranian. Șefii de stat și de guvern vor să convină asupra unor noi sancțiuni împotriva regimului de la Teheran, care furnizează drone de luptă Rusiei. În ultimele zile, utilizarea acestora împotriva populației civile ucrainene a provocat indignare. UE are acum suficiente dovezi că dronele chiar provin din Iran, a declarat o purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene la Bruxelles. Iranul și Rusia au negat până acum în mod categoric acest lucru.

Miniștrii de externe ai UE au adoptat un pachet de sancțiuni împotriva conducerii iraniene abia luni. De atunci, persoanele din aparatul de stat iranian, considerate responsabile de moartea tinerei Mahsa Amini, în vârstă de 22 de ani, nu mai au voie să intre în UE și nici să retragă active din UE. Amini a fost arestată pentru că nu purta corect vălul și a murit după ce ar fi fost maltratată de poliția de moravuri. Moartea femeii, în urmă cu patru săptămâni, a declanșat puternice proteste în Iran, cărora regimul le răspunde în forță.