Spotmedia: Curiosul caz al României la Bruxelles

În vreme ce şefa Comisiei Europene anunța, în plenul reunit de la Strasbourg, măsurile de reconstrucție postpandemică, pe care cele mai multe state europene le pot implementa, pentru că au vaccinat suficient cât să ridice presiunea de pe sistemul medical și cel economic, la București, totul (aici intrând viețile oamenilor, siguranța medicilor și dreptul copiilor de a nu mai fi sacrificați) era înghețat până după Marele (chiar și după Micul) Congres.

„Peste 70% din adulții din UE sunt vaccinați complet. Am fost singurii care am partajat jumătate din producția noastră de vaccinuri cu restul lumii. (...)

Am ținut seama de știință. Am obținut rezultate tangibile pentru Europa. Am obținut rezultate tangibile pentru întreaga lume. Am făcut aceste lucruri cum trebuie, deoarece le-am făcut în modul nostru - european. Și a funcționat! (...)

Avem toate motivele din lume să fim încrezători, însă nu trebuie să ne lăsăm pe tânjeală.

Prioritatea noastră absolută, care este și cea mai urgentă, este accelerarea vaccinării la nivel mondial”,  anunța, miercuri, Ursula von der Leyen, în discursul despre starea Uniunii.

Parlamentarii europeni, chiar și cei care sunt critici cu șefa Comisiei Europene, chiar și cei care aveau o cu totul altă agendă, care ține de politica internă, au fost de acord că, de vreme ce investiția în vaccin a dat roade – Uniunea are nu unul, ci patru vaccinuri care ajută la încetinirea considerabilă a pandemiei, prin diminuarea numărului de cazuri grave, care necesită spitalizare, asta însemnând costuri și resurse -, statele membre trebuie să revină la prioritățile non-pandemice.

Ursula von der Leyen a vorbit despre câteva: reconstrucția economică, integrarea tinerilor, protejarea drepturilor femeilor, protejarea societăților unde politicienii au instaurat regimuri de putere abuzivă.

România, în decalaj permanent: Totul pentru Congres, mai puțin pentru țară

România nu este printre statele europene care se pot preocupa de problemele sociale non-pandemice.

Țara noastră, a cărei rată de vaccinare este pe penultimul loc din Uniune, mult sub media comunitară, nu are acest răgaz de a se preocupa de microsocial și de a aborda problemele post-pandemie.

Un exemplu simplu: toată lumea așteaptă să se reînchidă școlile, chiar și ministrul Educației a avansat de câteva ori o dată aproximativă pentru Bucureşti, mijlocul lunii octombrie, o așteptare negativă care este unul dintre cele mai bune instrumente de măsurare a încrederii în autorități.

Citiți articolul integral AICI.