Discursul despre starea Uniunii: Pe ce cale o ia UE?
15 septembrie 2021
Care este situația în Uniunea Europeană? UE se află în fața unor mari provocări, uneori șovăie, dar merge înainte curajoasă. Acesta este răspunsul dat de președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen în discursul ei anual despre starea Uniunii. Von der Leyen a lăudat spiritul de comunitate ce ar caracteriza țările membre, chiar dacă uneori acesta este exprimat ceva mai șovăielnic. Ea a dat cel puțin impresia că este decisă să facă față provocărilor. Simultan, von der Leyen a criticat voința politică deficitară a statelor membre în ceea ce privește protecția climei, sporirea cheltuielilor pentru apărare, extinderea acțiunilor preventive în domeniul sănătății, unde vorbele frumoase nu sunt urmate din păcate și de fapte. Ursula von der Leyen se confruntă cu aceleași probleme ca și predecesorii ei. Comisia Europeană nu este un guvern al UE, ci doar o instituție care vine cu propuneri, demarează inițiative și depinde după aceea de voința statelor membre și de majoritățile la vot în Parlamentul European.
În pandemie, Comisia Europeană a procurat cu succes cantitatea necesară de vaccin, în ciuda dificultăților de la începutul campaniei de vaccinare. 70% din adulții din UE sunt vaccinați, dar diferențele de la o țară la alta sunt în continuare prea mari. Președinta Comisiei nu a explicat cum va aborda această problemă. Ea a deplâns pe bună dreptate situația scandaloasă din Africa și din alte părți sărace ale lumii, unde nu există suficiente doze de vaccin. UE vrea să doneze mai mult vaccin anti-Covid, dar tot nu este suficient. Von der Leyen nu a spus nici cum ar putea fi soluționată această problemă, în contextul căreia este nevoie de mai multă cooperare la nivel global.
Totul depinde de cele 27 de țări membre
Provocările din politica de securitate cu care se confruntă blocul comunitar sunt majore: de la Afganistan la China, trecând prin războiul cibernetic. Von der Leyen răspunde acestor provocări prin extinderea "uniunii de apărare", un proiect care trenează de ani buni. Un plan strategic în acest sens și un summit în Franța la începutul anului viitor ar urma să furnizeze soluții pe acest subiect. Dar totul se mișcă prea încet și este mai ales un demers paralel la eforturile de a întări ramura europeană a NATO. Numeroase state membre ale UE evită în mod justificat să adopte de unele singure poziții prea războinice. Președinta Comisiei deplânge acest fapt, dar nu întreabă și de ce dau dovadă statele membre de o astfel de reținere.
La fel stau lucrurile și în politica privind migrația. Țările membre au aici interese individuale foarte diferite. Diferențele de opinie se văd cel mai bine între democrațiile liberale și cele iliberale. Comisia Europeană poate să comenteze, să avertizeze și să amenințe cât vrea, nu va obține așa nimic. Nici în discursul doamnei von der Leyen de la Strasbourg nu a fost de altfel sugerată vreo soluție la acest impas. Este îndoielnic că un nou summit UE-Africa, anunțat pentru începutul anului viitor, va fi de prea mult ajutor.
O politică ambițioasă de protejare a climei, pentru a garanta un viitor bun pentru tinerii europeni, este tema momentului. Expuse în mod clar de Ursula von der Leyen, aceste planuri au nevoie de suportul țărilor membre - care nu au căzut deocamdată de acord cu privire la modul în care ar urma să fie organizată și finanțată revoluția energetică, pe drumul spre o economie care să genereze cât mai puține emisii poluante. Propunerea Comisiei de a interzice accesul în UE pentru produse obținute prin muncă forțată în China este corectă, la fel și cea de mutare în Europa a producției de cipuri pentru computere. Două proiecte concrete, prin care se va putea măsura eficiența blocului comunitar.
Președinta CE a subliniat valorile europene, asemănările dintre țările membre și voința comună de a realiza obiectivele prezentate, chiar dacă acestea pot părea îndepărtate și imposibile. Urmează un an greu până la viitorul discurs privind starea Uniunii. Ce se va putea realiza va depinde de noile guverne din Germania, după alegerile din septembrie, respectiv din Franța, după alegerile din mai anul viitor - de modul în care acestea se vor raporta la UE și vor aborda provocările cu care se confruntă blocul comunitar.