Ruşine
23 noiembrie 2011Sub poză, un singur cuvânt, edificator, îi constituie legenda: „ruşinaţi”. Cuvântul e extras din rezoluţia adoptată de toate partidele reprezentate în Bundestag. De la stânga la dreapta, formaţiunile politice parlamentare ale Republicii Federale se arată „profund ruşinate că, după crimele îngrozitoare ale regimului nazist, ideologia extremei drepte însemnează ţara cu urmele însângerate ale unor crime inimaginabile”.
Aceeaşi elocventă imagine deschide şi alte mari ziare germane, de stânga şi de dreapta. În mod remarcabil, Süddeutsche Zeitung menţionează, sub ea, semnificativa corelaţie dintre terorismul de extremă dreapta al celulei din Zwickau şi originea acestor neonazişti estgermani, proveniţi din familii socializate sub regim comunist.
În dreptul aceleiaşi ilustraţii, Frankfurter Allgemeine Zeitung îşi manifestă perplexitatea, consternarea şi oroarea în termeni mai drastici decât obişnuieşte să folosească acest sobru cotidian conservator: „O bandă de terorişti nazişti a aplicat lovituri grele Germaniei”, scrie ziarul, amintind de cele 10 probabile victime ale asasinilor, între care 9 imigranţi şi o poliţistă.
E „o serie de crime fără precedent în istoria postbelică a extremismului de dreapta”. Ziarul condamnă fără drept de apel serviciile secrete pentru gravele lor deficienţe şi pentru vanităţile stupide care le împiedică filialele regionale să treacă rapid şi fără menajamente la eliminarea propriilor carenţe.
Cotidianul din Frankfurt găseşte, la unison cu mai toţi comentatorii aparţinând spectrului democratic, cuvinte de laudă pentru cenuşa pe care şi-au pus-o în cap liderii politici ai ţării şi pentru unitatea pe care, dincolo de toate barierele doctrinare, au demonstrat-o în parlament.
Critici formulează, totuşi, Badische Neueste Nachrichten, care, ca şi ziarul din Frankfurt, înfierează virulent rezistenţa guvernelor regionale la restructurarea serviciilor secrete.
Spaţii ample se mai consacră crizei datoriilor, în care Germania, potrivit ziarului Süddeutsche Zeitung din München, s-ar „izola“, întrucât nu acceptă introducerea de eurobonds, de obligaţiuni europene, intens cerută de statele masiv îndatorate şi de varii parteneri europeni ai Berlinului. În fine, multă cerneală mai curge şi pe marginea situaţiei din lumea arabă, o atenţie specială suscitând noile proteste din Egipt.
Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Medana Weident