Bundestagul dezbate crimele neonaziste

În Bundestatag s-au dezbătut azi nu doar atentatele neonaziste şi incapacitatea serviciilor secrete şi a poliţiei germane de a le recunoaşte ca atare şi de a le pune capăt, ci, mai cu seamă deficienţele structurale care marchează, după toate aparenţele, serviciile secrete.

În prim-plan se situează, mai cu seamă, necesitatea eliminării dubiilor care au apărut cu privire la eventualele complicităţi ale unora din aceste servicii, sau ale unora dintre agenţii lor, cu teroriştii de extremă dreapta.

Aceste chestiuni au fost dezbătute şi ieri, în prezenţa şefilor serviciilor secrete, de membri Comisiei de Afaceri Interne a Bundestagului berlinez. Din rezultatele discuţiei reiese că vina pentru succesul trioului neonazist din Zwickau, de a dispărea în subterană, deşi toţi trei erau urmăriţi la finele anilor 90, revine tocmai unor carenţe structurale ale sistemului de securitate şi Comunităţii de Informaţii germane.

Acest succes neonazist alimentează speculaţiile, potrivit cărora ar fi existat complicităţi şi implicări în asasinate ale unor ofiţeri, agenţi sau informatori plătiţi ai Serviciului de Protecţie a Constituţiei, după cum se numeşte în Germania serviciul secret intern.

Pe moment, anchetatorii germani lucrează febril la elucidarea celor petrecute şi speră, fireşte, într-o mărturie amplă pe care însă Beate Zschäpe, femeia arestată în legătură cu asasinatele, refuză deocamdată s-o depună.

Inculpata din Zwickau încearcă să obţină o scutire de pedeapsă în schimbul informaţiilor pe care le va furniza. Complicii ei sunt morţi, dar au apărut semne de întrebarea în legătură cu sinuciderea lor într-o auto-rulotă incendiată cu scurt timp înainte ca făptaşii, urmăriţi de poliţie pentru spargerea dată la o bancă, să fie descoperiţi şi să-şi găsească moartea prin împuşcare. Procuratura federală încearcă să afle acum ce se află pe un al doilea DVD găsit în ruinele locuinţei incendiate a membrilor celulei neonaziste din Zwickau.

Probleme ridică nu numai depistarea tuturor complicilor lor - ar putea fi aproximativ 20 potrivit unor relatări din presă - ci mai cu seamă clarificarea raporturilor dintre asasinii neonazişti şi serviciul secret. De asemenea, discuţii ample iscă acuza vehiculată în special de partidele din opoziţie, potrivit căreia autorităţile s-au dovedit, ani la rând, mult mai îngăduitoare faţă extremismul de dreapta decât faţă de islamism sau extremismul de stânga. Astfel serviciile secrete au cifrat la circa 40 numărul victimelor extremiştilor de dreapta, în timp ce organizaţiile nonguvernamentale şi observatorii independenţi înclină să creadă că e vorba de o cifră triplă.

În Bundestag s-a discutat azi nu doar despre restructurarea serviciilor secrete, despre despăgubirea victimelor şi despre refacerea prejudiciatei imagini a Germaniei, ca şi a încrederii în serviciile secrete, ci despre reluarea eforturilor de interzicere a partidului neonazist NPD.

Autor: Marcel Fürstenau/Petre M. Iancu
Redactor: Medana Weident