1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Drepturile omului la răscruce

15 iunie 2017

Cu ocazia decernării premiului Boris Nemţov, activista pentru drepturile omului Zoya Svetova s-a aflat la Bonn, unde a acordat un interviu pentru DW. Premiul i-a fost acordat disidentului rus Ildar Dadin.

https://p.dw.com/p/2ekX0
Zoya Svetova
Zoya SvetovaImagine: DW

De-a lungul anilor în care s-a implicat în favoarea respectării drepturilor omului, situaţia din Rusia s-a înrăutăţit, spune jurnalista şi activista Zoya Svetova în cadrul unui interviu DW acordat Janei Nemţova. În perioada 2008-2016, Svetova a făcut parte din Comisia de Supraveghere a Respectării Drepturilor Omului de pe lângă Primăria Generală a Moscovei, una dintre cele 85 de comisii regionale din Rusia.

După opt ani de activitate, Svetova a aflat că nu mai poate face parte din aceeaşi comisie, din pricina unei legi care îi interzice acest lucru. Prin urmare, şi-a propus să candideze pentru ocuparea unui loc în comisia de supraveghere a Republicii Mordovia. "Din motive formale, nu am fost lăsată să particip la alegeri. Mai târziu am aflat de la cunoştinţe că serviciul secret rusesc FSB s-a opus candidaturii mele", crede Svetova.

Timp de mai mulţi ani, activista a vizitat deţinuţii de la închisoarea Lefortovo. Oficial, temniţa se află în subordinea Ministerului de Justiţie din Rusia. Practic, însă, activitatea este controlată de FSB. Oamenii închişi acolo ispăşesc condamnări pentru fapte grave: corupţie, terorism sau înaltă trădare. Svetova povesteşte că împotriva multora dintre ei se comit abuzuri. "Deseori, deţinuţii nu au avocat. Dacă au, nu li se permite să fie vizitaţi de acesta. Pentru mulţi dintre cei încarceraţi, eu eram singura persoană din exterior care îi putea ajuta", mai spune Svetova, care este convinsă că tocmai acest lucru a atras antipatia autorităţilor.

Cazul Oleg Sențov

Un caz de care activista îşi aminteşte foarte bine este cel al regizorului ucrainean Oleg Sențov. Arestat în mai 2014 la domiciliul său în Crimeea, Sențov a fost acuzat de "terorism", "organizarea unei grupări teroriste" și "trafic de arme".

Oleg Sențov
Oleg SențovImagine: Marx Film

Regizorul ucrainean este una dintre personalitățile Maidanului, o mișcare socială care a dus la înlăturarea de la putere a președintelui ucrainean Viktor Ianukovici, în februarie 2014. Cineastul se află în acest moment într-o închisoare din Siberia. Cazul său a produs multă rumoare în spaţiul public, fiind comparat cu alte două cazuri răsunătoare - cel al Nadiei Savcenko şi al lui Ildar Dadin. Fostul pilot Nadia Savcenko a fost acuzată că a transmis forţelor naţionale ucrainene coordonatele în vederea unui atac în care au fost ucişi doi jurnalişti ruşi, fiind condamnată la ani grei de puşcărie.

Disidentul rus Ildar Dadin
Disidentlul rus Ildar Dadin este laureatul premiului Boris NemțovImagine: picture alliance/dpa/A. Zweigert/AP

Cei doi au fost eliberaţi în urma presiunilor făcute la nivel internaţional, lucru improbabil în cazul lui Sențov. "Din câte am auzit, Sențov a fost luat în vizor de Putin după povestea cu Crimeea. Nu ştiu de ce l-ar lăsa Putin să iasă din închisoare".

Zoya Svetova critică de asemenea şi procesul în care a fost judecat activistul și istoricul Yuri Dmitriev, de numele căruia se leagă descoperiri cu profunde implicații în cercetarea „fabricilor morții” din epoca stalinistă. Istoricul se află în spatele gratiilor, fiind acuzat de pornografie infantilă. Dmitriev este șeful Centrului Memorial de Cercetare și Informare din Karelia, republică din componența Federației Ruse.

În opinia Zoyei Svetova, "Dmitriev a publicat şi numele călăilor. Or, aceşti călăi au copii şi nepoţi, care cel mai probabil lucrează astăzi în FSB. Dacă părinţii şi bunicii lor au făcut parte din serviciul secret sovietic NKVD, putem presupune că nu au niciun interes să fie aflate numele rudelor lor de odinioară".

Multe cazuri necunoscute

În plus, spune apărătoarea drepturilor omului, multe cazuri nu ajung să fie dezbătute în presă, chiar dacă este vorba despre oameni condamnaţi la închisoare, deşi suferă de boli grave.

Un exemplu este cazul Iuliei Rotanova, contabila unei organizaţii care a avut legături cu fostul ministru al apărării, Anatoli Serdiukov, demis de Vladimir Putin în 2012. Împotriva fostului ministru a fost ulterior pornită o anchetă, acesta fiind suspectat de "neglijenţă", după ce a ordonat lucrări de amenajare a unui complex privat în sudul Rusiei. Lucrările, au spus la acea vreme autorităţile ruse, au cauzat un prejudiciu de peste 1,3 milioane de euro guvernului.

Jana Nemțova
Jana Nemțova, fiica politicianului rus Boris Nemțov, ucis în 2015 la Moscova, este moderatoare DW.Imagine: DW/E. Dubnov

Cu toate că nu a avut nimic de-a face cu acţiunile lui Serdiukov, Rotanova, bolnavă de cancer, a fost condamnată la şase ani de închisoare. I s-a cerut, de asemenea, să facă un denunţ împotriva lui Serdiukov, lucru pe care l-a refuzat. După îndelungi insistenţe venite din partea Zoyei Svetova şi a colegilor ei, autorităţile au eliberat-o pe Rotanova din închisoarea Lefortovo, pentru a-i permite să fie operată. După intervenţia chirurgicală, aceasta s-a întors la închisoare.

Activista este ferm convinsă că "binele învinge răul" şi că Putin nu se va afla veşnic la putere. "La Moscova şi peste tot în ţară au loc demonstraţii. Oamenii sunt arestaţi cu brutalitate. Însă situaţia aceasta nu poate continua la nesfârşit".

Autor: Jana Nemţova / vd