România şi drona care nu a existat

În România a explodat o dronă rusească inexistentă. Sună a piesă de Eugen Ionescu, maestrul teatrului absurd. Dar aceasta este actualitatea românească.

În noaptea de duminică spre luni (4.09.2023) Rusia a bombardat iarăşi portul ucrainean la Dunăre Izmail cu drone-kamikaze. Una din ele a explodat pe celălalt mal al Dunării - cel românesc. Astfel a fost bombardat teritoriul NATO. În materiale video postate pe platformele de socializare, răspândite şi de surse oficiale ucrainene, s-a putut vedea mingea de foc a unei detonaţii. Dar autorităţile române au dezminţit cu vehemenţă incidentul. Două zile mai târziu, în timp ce la Bucureşti tocmai se desfăşura reuniunea la vârf a Iniţiativei celor Trei Mări, a urmat dezminţirea dezminţirii. "Fragmente de dronă" au "căzut" pe teritoriul României, a comunicat Ministerul Apărării Naţionale de la Bucureşti.

Este pentru prima dată de la debutul invaziei ruse în Ucraina, pe 24.02.2022, când o dronă rusească cade în cursul unui atac asupra teritoriului ucrainean pe teritoriul NATO, fiind luat în calcul acest risc. Aceasta fiindcă porturile ucrainene la Dunăre, pe care Rusia le bombardează de săptămâni, se află la o distanţă de doar câteva sute de metri de graniţa cu România. La Izmail, malul românesc se află la doar 400 de metri, aproximativ, distanţă, iar graniţa este în mijlocul Braţului Chilia.

Nu e exclus ca Rusia să fi atacat intenţionat malul românesc al Dunării, pentru a testa reacţia României şi a NATO. Oricum ar fi, incidentul este fără precedent. În Polonia a căzut anul trecut o rachetă rusească într-o pădure, dar fără explozibil. Iar racheta care a ucis tot anul trecut în Polonia doi oameni a fost probabil o rachetă antiaeriană ucraineană ghidată defectuos.

Tensiuni diplomatice

Ce s-a întâmplat acum în România era previzibil. Rusia bombardează cele trei porturi ucrainene la Dunăre Reni, Izmail şi Chilia aproape zilnic, de la sfârşitul lunii iulie 2023. În mass media române localnicii se plâng de mai multă vreme că drone survolează teritoriul României adesea, la altitudine foarte mică, dar plângerile lor nu au fost luate în serios de autorităţi. Pe acest fundal reacţiile statului român par stranii. Este adevărat că după primele atacuri, de la finele lunii iulie, România le-a condamnat pe acestea ferm. Dar, aparent, malul românesc al Dunării nu a fost până acum întărit din punct de vedere militar, de exemplu cu sisteme de apărare antiaeriană.

După ce au fost publicate luni dimineaţa din surse ucrainene primele relatări privind atacul cu dronă asupra teritoriului României, reprezentanţi ai statului le-au dezminţit aproape iritaţi. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că "nu a existat nicio piesă şi nicio dronă şi nicio altă parte a unui dispozitiv care a ajuns în România". Chestiunea a degenerat într-un adevărat conflict diplomatic cu Kievul, apărând impresia că România acuză indirect Ucraina de voinţa de a-şi atrage vecinul în război.

Coridor pentru cargoboturi

Acesta este un fapt uluitor, cu atât mai mult cu cât România s-a arătat până acum foarte solidară cu Ucraina, asumându-şi şi riscuri. De exemplu, cargoboturile din regiunea Odesa au voie să pătrundă în apele teritoriale ale României printr-un coridor apropiat de coasta Mării Negre, pentru a naviga apoi în continuare spre Strâmtoarea Bosfor. În ultimele săptămâni patru cargoboturi au folosit această rută, deşi Rusia a declarat toate navele ieşite din porturi ucrainene drept "ţinte legitime de atac".

Miercuri (6.09.) însă, Ministerul român al Apărării Naţionale şi preşedintele Klaus Iohannis au dat înapoi. După ce ministerul a confirmat că s-au găsit fragmente de dronă pe teritoriul României, Iohannis a declarat: "În cazul în care se confirmă că aceste elemente provin dintr-o dronă rusească (...) ar fi o violare gravă a suveranității și integrității teritoriale ale României".

Unele aspecte nu se potrivesc

În răstimp, multe lucruri rămân neclare. DW a trimis Ministerului Apărării Naţionale de la Bucureşti un set de întrebări legate de acest incident dar nu a primit niciun răspuns. A detectat Autoritatea Aeronautică Română drona care a explodat şi alte drone care au survolat acel perimetru? În caz că da, de ce dronele aflate în spaţiul aerian românesc nu au fost doborâte de apărarea antiaeriană a ţării? Şi de ce Bucureştiul a dezminţit atât de vehement informaţiile din Ucraina, fără a le verifica amănunţit în prealabil?

În spaţiul public românesc există îngrijorare şi indignare din pricina acestor chestiuni. Mai ales că ies la iveală tot mai multe aspecte care nu se potrivesc. De pildă, investigatori militari au lansat în presă informaţia că drona prăbuşită nu era încărcată cu explozivi, fiind probabil doar o dronă de spionaj. Dar jurnalişti ai unui post TV au descoperit joi craterul unei explozii în apropierea satului românesc Plaur, aflat vizavi de Izmail, şi posibile fragmente de dronă. Ei au avut liber acces la crater, fiindcă zona nu fusese securizată.

"Bâlbâieli contradictorii"

Publicistul Dan Tăpălagă a scris pe portalul G4media că modul în care statul român gestionează acest incident este o "explozie de incompetenţă". Colega sa Ioana Ene Dogioiu de la portalul Spotmedia a mers mai departe, calificând România drept "stat eşuat".

Politologul Armand Goşu, expert în aspecte legate de Rusia, a declarat pentru DW că statul român a demonstrat în acest caz o mare lipsă de profesionalism. "Bâlbâielile contradictorii ale instituţiilor de stat fac o foarte proastă impresie şi la nivel diplomatic şi în rândul populaţiei din ţară". Goşu a continuat: "Avem impresia că statul închide ochii şi nu vrea să ştie exact ce s-a întâmplat". Întrebarea este acum ce se va mai întâmpla până când statul român va lua măsuri, a declarat Goşu. "Vom trăi să vedem în curând drone prăbuşindu-se asupra unor oraşe mari, cum ar fi Galaţi sau Tulcea"?

Politologul solicită ca România să arate fără echivoc Rusiei că un incident cum a fost cel de luni nu este tolerat - şi să acţioneze în consecinţă, instalând de exemplu o apărare antiaeriană eficientă în regiune.

Dar în acest moment se pare că atât România cât şi NATO vor mai degrabă să bagatelizeze incidentul. Joi, 7.09, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că nu există indicii potrivit cărora Rusia ar fi atacat intenţionat teritoriul României.