Revista presei germane: "Triumful iraţionalului"

”Nemulțumirea profundă a largi părți din electoratul român față de o castă politică percepută ca arogantă este doar o parte a monedei”, constată, de la Berlin, ziarul de stânga Tageszeitung (TAZ). O altă constatare a cotidianului german este că ”grupurile populiste de dreapta alimentează simpatia crescândă pentru soluțiile autoritare și politicile economice protecționiste”. 

Din analiza apărută sub semnătura lui William Totok aflăm că ”portretizarea UE ca o entitate care subminează interesele statelor naționale, precum și compararea acesteia cu defuncta Uniune Sovietică fac parte din repertoriul obișnuit al partidelor de dreapta aflate pe val”.

BOR, acuzată de implicare în campania electorală

Oferta electorală a ”extremiștilor de dreapta, deghizați în suveraniști și apostoli ai păcii, apropiați de popor, conține promisiuni sociale care se vor dovedi a fi deșarte”, scrie TAZ. Amintind de promisiunea AUR privind ridicarea a un milion de locuințe noi la un preț de 35.000 unitatea, autorul constată, deloc mirat, că admiratorii lui George Simion îl urmează pe acesta fără a pune vreo clipă la îndoială ”astfel de promisiuni nebunești”. În definitiv, constată Totok, ”naționalismul românesc de dreapta a fost și este întotdeauna un apel către irațional”.

Potrivit TAZ, la succesul răsunător al partidelor extremiste, respectiv al ”candidatului naționalist de dreapta” în România, contribuie din plin ”puternica Biserică Ortodoxă”. Gazeta germană nu pare să aibă nicio îndoială că ”amestecul de fundamentalism creștin-ortodox și idei arhaice, care erau predominante în fascismul românesc dintre războaie, se află în zi de sărbătoare”. 

Această stare de spirit, conchide TAZ, este alimentată de BOR, ”care recomandă enoriașilor să voteze cu oameni politici care reprezintă valorile tradiționale și susțin așa-zisa familie tradițională. Rezultatul acestei propagande, care se oglindește în alegerile parlamentare, l-ar putea ajuta pe candidatul naționalist de dreapta, Călin Georgescu, să câștige turul doi al alegerilor prezidențiale de duminică”.

NZZ: ”Coaliția PSD-PNL a fost organizată de Iohannis cu gândul consolidării puterii”

Cotidianul Neue Zürcher Zeitung observă că în România ”partidele ultranaționaliste și cele latent ori chiar pe față pro-ruse” au obținut împreună cel mai mare număr de voturi de după căderea socialismului. Cu toate acestea, partidele cu vechime au motive să poată respira cât de cât ușurate.

Influenta publicație elvețiană se întreabă cum ar putea să arate viitoarea conducere politică a României, ”țară care în ultimii ani a fost guvernată de o coaliție extrem de impopulară, formată din social-democrații post-comuniști și conservatorii liberali”. Este drept, subliniază NZZ, că România s-a menținut pe un curs pro-occidental. ”Însă proiecte de reformă vitale în plan intern, în special în domeniul justiției, au fost complet blocate”. 

NZZ amintește cititorilor că nepopulara coaliție de la București a fost organizată de președintele Iohannis, care a dorit să își asigure puterea, dar și că ”maratonul electoral prin care trece acum țara a fost în cele din urmă o manevră politică de putere”. 

Problema cu astfel de manevre transparente, după cum le numește NZZ, este că ele au dus la ”înstrăinarea populației față de partidele consacrate și la ascensiunea partidelor de protest de extremă dreapta”. 

Prețul l-au plătit în special liberalii români, care și-au pierdut mult din credibilitate, după ce de-a lungul anilor i-au identificat pe post-comuniștii zguduiți de scandaluri de corupție ca fiind dușmanii lor principali, subliniază NZZ în analiza consacrată rezultatelor din alegerile parlamentare românești. Pe de altă parte, nici USR, ”care este singura forță reformatoare credibilă din România”, nu a rupt gura târgului, după ce a adunat la scrutinul de duminică doar 12,4 la sută. 

Süddeutsche Zeitung: ”PSD câștigă, dar succesul naționaliștilor de dreapta amenință stabilitatea”

Rezultatele alegerilor parlamentare din România au produs un sentiment de ușurare nu doar în țară, ci și la nivelul UE, după îngrijorările stârnite de victoria în primul tur de scrutin prezidențial a lui Călin Georgescu, scrie Süddeutsche Zeitung. 

”Suspinul de ușurare de la București vine după ce lumea s-a temut că alegerile parlamentare vor consfinți virajul puternic spre dreapta și îndepărtarea de UE și NATO”, explică SZ. 

Cu toate acestea, peisajul partidelor politice în noul Parlament va fi cel puțin fragmentat, ceea ce va face dificilă sudarea de majorități stabile, este convinsă publicaţia germană.