Opinie: De ce nu pot fi opriți suveraniștii?

Rezultatele de duminică pentru alegerea Parlamentului României ar trebui să fie o lecție usturătoare pentru partidele democratice, care s-au culcat pe o ureche fără să realizeze în adevărata dimensiune pericolul partidelor extremiste AUR și SOS, la care s-a adăugat și Partidul Oamenilor Tineri (POT), apărut din neant și încolonat în spatele câștigătorului primului tur al alegerilor prezidențiale Călin Georgescu. POT a fost fondat și este condus de fosta deputată AUR, în prezent independentă, Anamaria Gavrilă. 

În campania electorală, care s-a desfășurat pe Facebook și TikTok, ea a strâns la fiecare postare sute de mii de utilizatori, mai ales la postările anti-ucrainene legate de scandalul din jurul canalului Bâstroe declanșat de acuzațiile nedovedite ale ministrului Transporturilor Sorin Grindeanu. Într-o postare video, președinta POT a livrat și scenariul potrivit căruia în Moldova s-ar putea crea o catastrofă umanitară cu sute de mii de refugiați, fără ca pe teritoriul țării să cadă o bombă. 

Fără a avea dimensiunea de-a dreptul înfricoșătoare a scorului obținut de Călin Georgescu la prezidențiale, intrarea în parlament a Partidului Oamenilor Tineri cu peste 6 procente ridică blocul extremiștilor la peste o treime din configurația viitorului parlament.

Extremismul, propagat prin pericole inventate

Pe ce se bazează ascensiunea partidelor extremiste pe scena politică? Dincolo de votul de blam pe care electoratul l-a dat partidelor tradiționale bazat pe proasta guvernare, pe alianța contra naturii dintre PNL și PSD (a doua rundă, după constituirea în 2012 a USL), pe ignorarea de către guvernanți în primul rând a problemelor tinerilor și pensionarilor, pe clientelismul transpartinic și corupția endemică, extremismul a fost și este alimentat de tendințele tot mai proeminente ale unei părți însemnate a populației către scenarită, conspirație, către pericolul „ocultei mondiale“. Vorbim de oamenii mai puțin sau deloc informați, cu precădere din mediul rural și din zonele defavorizate. 

Extremismul, în fibra lui cea mai agresivă, se manifestă și se propagă sub imperiul unui pericol inventat, și nu doar la noi. „Fie ce-o fi“, sloganul nostru mioritic, începe să nu mai funcționeze la aceeași turație în România. Un electorat radicalizat, cu ținte precise trasate de partidele extremiste, își face auzit glasul. „Nu ne vindem țara!“ a revenit brutal în actualitate după trei decenii și jumătate de la înscăunarea lui Ion Iliescu în fruntea statului. Autohtonismul răstit caută să pună la colț de pe poziții de forță calea europeană a majorității românilor. 

PNL a pierdut ambele alegeri pe mâna lui Iohannis

Marii perdanți ai alegerilor parlamentare de duminică sunt PNL și USR. Primul la putere, celălalt în opoziție. Dacă la alegerile din 2020 PNL intra în parlament cu peste 25% din voturi, acum liberalii au fost votați doar de aproximativ 14 % dintre alegători. Uzura guvernării a depunctat și PSD, care a înregistrat o scădere de aproximativ 6 procente față de ultimele alegeri. USR, care a guvernat doar un an, pentru ca apoi să intre în opoziție, a scăzut la 13 procente (de la peste 15 procente la alegerile din 2020). În 2020 a candidat însă împreună cu PLUS, partidul condus de Dacian Cioloș. 

PNL nu a avut și nu are lideri de anvergură. Nu i-a căutat? I-a căutat și nu i-a găsit? A fost nevoie ca președintele partidului Nicolae Ciucă să obțină cel mai slab rezultat la alegerile prezidențiale din istoria postdecembristă a PNL (8,78%) și să-și dea demisia de la conducerea partidului împreună cu ceilalți lideri pentru ca liberalii să voteze o nouă echipă care să asigure interimar conducerea până la convocarea congresului. Ilie Bolojan nu e un Mesia, dar e cunoscut ca un politician onest, fără cârdășii transpartinice, fără rețele și rețete clientelare, și vorbește la obiect. Sper ca puterea și proba timpului să nu șteargă aceste calități.  

Profilul lui Bolojan a fost de bună seamă cunoscut de liberali, și nu de azi, de ieri. La fel, profilul altora ca el, printre care primarul sectorului 6 din București Ciprian Ciucu, ales în iunie pentru al doilea mandat cu peste 70% din voturi.

Partidul Național Liberal a înregistrat un scor dezastruos la alegerile prezidențiale și unul mediocru la alegerile parlamentare pe mâna lui Klaus Iohannis. Președintele a fost arhitectul alianței PSD-PNL și l-a ținut în brațe pe Nicolae Ciucă, blocând astfel orice șansă ca PNL să intre într-un proces de reformă radicală.