Republica Moldova: Retrospectiva anului politic 2023

Anul politic 2023 în Republica Moldova a fost unul relativ liniștit. Guvernarea PAS a reușit să facă mai multe progrese pe plan extern, organizând un eveniment de proporții „Summit-ul comunității politice europene”, dar și obținând la final de an o decizie istorică din partea UE – deschiderea negocierilor de aderare cu Republica Moldova. Pe de altă parte, pe plan intern s-au întâmplat mai multe încăierări cu partidele conduse de fugarul Ilan Șor, iar reformele mult așteptate, cum ar fi cele din justiție au bătut pasul pe loc. Un alt eveniment important a fost scrutinul pentru locale, rezultatele căruia au ridicat multe semne de întrebare referitor la popularitatea partidului de guvernare.

Mai mult cu gândul la UE

După avalanșa de critici adusă guvernului condus de Natalia Gavriliță în 2022, la începutul anului 2023 guvernarea PAS a decis schimbarea cabinetului de miniștri, desemnându-l pe fostul consilier al președintei, Dorin Recean, în funcţia de prim-ministru. Deși societatea aștepta remanieri radicale, majoritatea miniștrilor și-au păstrat fotoliile și în noul guvern. Pe parcursul anului, guvernul Recean nu s-a remarcat prin reforme sau proiecte de țară, în schimb a reușit să gestioneze aspirația de aderare la UE. Mai mult, crizele interne, cum ar fi protestele organizate de fermieri, problemele din domeniul justiției, dar și unele decizii în sănătate și educație au adus actualei guvernări mai mult critici decât aprecieri.

De asemenea, Republica Moldova a obținut rezultate pe plan extern, reușind să organizeze, în vara anului 2023, la Bulboaca, unul din cele mai mari evenimente de politică externă - „Summit-ul comunității politice europene”, care a reunit 48 de președinți, şefi de guvern și înalți oficiali europeni. Președinta Maia Sandu a declarat la finalul evenimentului că au fost obținute mai multe rezultate concrete, menționând inclusiv înțelegerea privind reducerea tarifelor la roaming, ajutorul oferit de UE pentru contracararea amenințărilor hibride și banii alocați pentru asigurarea securității energetice a Republicii Moldova. Un alt eveniment important a fost la finele anului, când Consiliul European a decis deschiderea negocierilor de aderare cu Republica Moldova și Ucraina.

Vadim Pistrinciuc, directorul executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice (IPIS), este de părere că guvernarea PAS merită o notă bună pentru realizările din 2023.

„Critica mea vine acolo unde vorbim despre politici sectoriale. Nu îmi este clar care este situația cu justiția. Am impresia uneori că justiția este cea care vrea să controleze politicul. Nu mi-au fost clare nici unele bătălii între instituțiile justiției, care au creat foarte multă confuzie. Acestea demonstrează cât de departe suntem noi de momentul când trebuie să implementăm reforme și schimbări cerute de UE și nu doar să le scriem sau să le dezbatem, cum facem de obicei. Deci, dacă e să concluzionez, ce ține de dinamica reformelor interne sunt multe exemple bune în diferite domenii, dar partea cu justiția rămâne punctul slab al reformelor. Este greu să faci aceste reforme, iar dacă vezi că nu merge trebuie să spui lumii acest lucru, fiindcă altfel oamenii vor fi confuzi”, a declarat pentru DW analistul.

De asemenea, un alt eveniment politic au fost alegerile locale din toamna 2023, care, potrivit lui Vadim Pistrinciuc, au fost alegeri dificile, deoarece Federația Rusă a ales o tactică destul de nouă pentru Republica Moldova – corupția politică la scară largă.

„Pe de o parte a fost metoda de subminare a sistemului electoral, pe care a folosit-o Federația Rusă. Pe de altă parte, normalul în aceste alegeri este faptul că oamenii și-au ales gospodarii. Avem rezultate destul de diferite și nu putem spune că domină un singur partid. Vedem că mai multe partide de centru, de stânga și de dreapta, au reprezentare de neignorat la nivel local”, a menționat analistul pentru DW.

Justiția – călcâiul lui Ahile

Unul din principalele domenii, pe care actuala guvernarea și-a propus să-l reformeze și pe care insistă și UE, este reforma în justiție. Procesele, care presupun atât curățarea sistemului de elemente corupte, cât și o mai bună funcționalitate a justiției, au provocat o rezistență din partea sistemului. 2023 a fost un an al blocajelor și conflictelor, cum ar fi de exemplu, demisiile în masă a judecătorilor Curții Supreme de Justiție sau conflictul dintre Centrul Național Anticorupție (CNA) și Procuratura Anticorupție, care s-a soldat cu demisia directorului CNA. Un alt eșec este faptul că nu s-a reușit numirea unui nou Procuror General al Republicii Moldova, iar Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit, la finele lunii octombrie 2023, că autoritățile moldovene au admis mai multe încălcări acum doi ani, când l-au suspendat din funcția de procuror general pe Alexandru Stoianoglo.

Ilie Chirtoacă, președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova, consideră că reformele în justiție avansează lent din mai multe motive, iar orice schimbare trebuie făcută cu prudență pentru a nu perturba funcționarea sistemului.

„Să nu uităm și de faptul că progresul lent în reforma justiției este adesea amplificat de rezistența la reforme din partea celor care sunt ok cu status-quo-ul. Toți își dau tare bine seama de ce a fost nevoie de legi de verificare a integrității or jurnaliștii deseori ne-au arătat exemple grăitoare despre judecători și procurori cu un stil de viață, pe care nu și-l pot permite cu salarii plătite de la stat. Ei nu pot renunța ușor la un standard de viață, pe care l-au avut și vor face totul pentru a sabota eforturile de reformă. Aceste probleme cuplate cu lipsa de personal suficient, competent și calificat, dar și a unui climat de lucru care nu încurajează inovația și schimbarea încetinește progresul reformelor, făcând procesul de îmbunătățire a justiției unul lent și dificil. Asta nu înseamnă că trebuie să lăsăm mâinile jos. Bunăstarea și siguranța vine atunci când cetățenii au încredere în instituții puternice și în judecători”, a declarat pentru DW expertul.

Pericol continuu de securitate

Chiar dacă pe parcursul anului 2023, Republica Moldova a avut de suferit mai puțin din cauza războiului din Ucraina, riscurile de securitate rămân la același nivel. În acest context, autoritățile de la Chișinău au reușit să aprobe la finele anului Strategia securității naționale a Republicii Moldova, care drept obiective are creșterea capacității statului de a preveni și de a contracara riscurile la adresa securității naționale, precum și de a asigura procesul de integrare europeană și cooperare cu statele partenere. Cu toate acestea, pe parcursul anului, guvernarea a venit mai mult cu declarații sterile, legate de riscuri, decât de lansarea unor proiecte de anvergură, cum ar fi, de exemplu, procurarea unor sisteme de securizare a spațiului aerian.

Pe de altă parte, Republica Moldova nu a reușit să utilizeze contextul din Ucraina pentru a avansa în soluționarea conflictului transnistrean, iar relația dintre Chișinău și Tiraspol a fost una practic inexistentă, rezumându-se la negocieri de aprovizionare a regiunii cu gaz rusesc în schimbul procurării energiei electrice ieftine din Transnistria.

Alexandru Flenchea, ex-vicepremier pentru reintegrare de la Chișinău, este de părere că 2023 a fost un an în care nu s-a reușit valorificarea potențialului creat de discuții și contacte directe între Chișinău și Tiraspol, pe domeniul economic și energetic în primul rând, într-o dinamică pozitivă și în discuții pe subiecte politice, care să ne ducă la atingerea obiectivului principal – cel al reîntregirii țării.

„Discuțiile, negocierile și procesul politic în sine trenează, rămânând mult în urma proceselor obiective și ireversibile de reintegrare a țării. Dacă e să ne uităm la domeniul energetic, cel economic, al comerțului între două maluri, integrarea economiei regiunii transnistrene în cea a Republicii Moldova, dar și la oameni, societate, vedem că regiunea rămâne tot mai mult și mai mult ancorată în spațiul legal al Republicii Moldova. Ceea ce rămâne în urmă sunt momentele politice și administrative, care fac ca legea din Republica Moldova să lucreze plenar în stânga Nistrului. Aceasta este ceea ce trebuie să realizăm în viitorul imediat. Nu cred că avem prea mult timp ca acea fereastră de oportunitate să rămână deschisă și sunt multe lucruri care trebuie și pot fi făcute de o manieră care să nu împiedice și să pună în pericol procesul nostru de integrare europeană. Deci, în momentul în care chestiunea privind aderarea Republicii Moldova va fi pusă pe masă, conflictul transnistrean nerezolvat nu trebuie să mai fie în agendă. Acest lucru până la acel moment este absolut fezabil”, a comentat pentru DW analistul.

Concluzii

2024 va fi un an dificil pentru autoritățile de la Chișinău, care vor trebui să depună un efort mult mai mare în cadrul procesului de negociere cu UE. Astfel, politicienii vor trebui să treacă de la declarații siropoase privind viitorul european al țării, la acțiuni concrete care să demonstreze prin fapte, atât oficialilor europeni, cât și cetățenilor simpli, cât este de mare dorința guvernării de aderare. Totodată, președinta Maia Sandu va trebui să treacă printr-un nou scrutin electoral dificil și să convingă cetățenii că merită un nou mandat, care va asigura o continuitate a politicii externe și a parcursului european al țării.