R. Moldova: Cel mai greu an din ultimele trei decenii

Consecințele războiului din Ucraina și criza energetică au determinat o creștere a inflației de peste 30% și o explozie a prețurilor la toate produsele și serviciile. În aceste condiții, guvernul de la Chișinău a fost nevoit mai mult să răspundă crizelor venite pe val, decât să dezvolte economia, iar fără asistența externă, țara nu ar fi putut supraviețui.

Policriză și inflație fără precedent

Începutul anului 2022 părea unul favorabil pentru economia Republicii Moldova. Situația s-a schimbat, însă, radical odată cu invazia militară a Rusiei în Ucraina, iar prima criză a venit odată cu fluxul de refugiați din țara vecină. Atunci Guvernul, dar și cetățenii, s-au mobilizat și au adunat o parte din resursele financiare necesare pentru a ajuta vecinii, care fugeau de război.

Războiul din Ucraina avea să genereze toate șocurile cu care se va confrunta țara pe parcursul anului. Potrivit experților de la centrul analitic independent „Expert-Grup”, acestea s-au transpus într-o stagflație, ceea ce înseamnă o recesiune economică estimată la 3-4% pe fundalul unei inflații medii de circa 30%. Ei consideră că recesiunea a fost determinată de trei factori majori: războiul din Ucraina, care a dus la pierderea piețelor de desfacere din Rusia, Ucraina și Belarus, a perturbat toate căile de transport și logistice tradiționale, și, cel mai important, a afectat investițiile și puterea de consum. Seceta a compromis produsele agricole, iar înăsprirea politicii monetare a prevenit o inflație mai mare, dar a redus și mai mult accesul la credite. Inflația a fost determinată preponderent de creșterea prețurilor de import la produsele energetice, agro-alimentare și materiale de construcție.

Războiul din Ucraina a generat o creștere a prețurilor la majoritatea produselor și serviciilor din Republica Moldova. Potrivit Biroului Naţional de Statistică (BNS), prețurile medii de consum în luna septembrie 2022 comparativ cu luna septembrie 2021 au crescut cu 33,97%, inclusiv la produsele alimentare - cu 37,12%, la mărfurile nealimentare - cu 22,42%, iar la serviciile prestate populației - cu 47,25%.

Stanislav Madan, economist în cadrul centrului analitic „Expert-Grup”, este de părerea că, în pofida crizelor, în 2022 au existat și evoluții economice și sociale pozitive.

„Dacă vorbim despre aspectele pozitive, atunci cel mai important eveniment desigur a fost obținerea de către țara noastră a statutului de țară candidat pentru aderarea la UE. Dar sunt și alte momente pozitive, cum ar fi creșterea suportului financiar extern. În 2023 bugetul de stat va fi suplinit cu un suport de circa 11-12 miliarde de lei, plus granturi de trei miliarde din partea partenerilor externi. Un alt element pozitiv este legat de tot ce înseamnă mecanism de suport și de intervenție a statului pentru a ajuta populația și firmele. Putem da și niște exemple, cum ar fi crearea fondului de reducere a vulnerabilității energetice sau instituționalizarea șomajului tehnic. Practic s-au creat noi instrumente de suport în politica socială și economică a statului, care vor putea fi utilizate și în viitor. S-au fortificat și capacitățile statului de a interveni cu măsuri de susținere a populației și firmelor”, a declarat pentru DW Stanislav Madan. 

Șantajul energetic

Războiului din Ucraina a arătat încă o dată cât de vulnerabilă este Republica Moldova în ceea ce privește securitatea energetică. Dependentă istoric de livrările de gaz din Federația Rusă, țara a fost nevoită să se confrunte în primăvara anului 2022 cu o creștere fără precedent a prețurilor la resursele energetice.

Moldova a fost tot timpul șantajată de regimul de la Kremlin. Deși avea un contract semnat cu furnizorul rus de gaze, în octombrie 2022 Gazprom a neglijat prevederile contractuale cu Moldova și a limitat livrările cu 30%, plafonând volumul de gaze la numai 5,7 milioane metri cubi de gaz pe zi. Pe timp de iarnă, aceasta înseamnă aproximativ 40% din volumul necesar de gaze pentru ambele maluri ale Nistrului sau 100% din necesarul de gaz al Transnistriei.

La aceasta s-a adăugat și schimbarea tacticii Kremlinului de a distruge infrastructura energetică din Ucraina. Mai mult, din cauza bombardamentelor rusești, Moldova a rămas de două ori în beznă. Chiar dacă țara s-a conectat la sistemul energetic european, liniile de curent electric traversează teritoriul Ucrainei și acest scenariu se poate repeta oricând. Deoarece prețul de achiziție al energiei electrice din Europa este mai mare, Chișinăul a găsit o soluție temporară, înțelegându-se cu Tiraspolul să cumpere energia produsă de centrala de la Cuciurgan.

Sergiu Tofilat, expert în energie, consideră că o soluție pentru securitatea energetică a țării este construcția liniei de tensiune înaltă Chișinău-Vulcănești-Isaccea.

„Până atunci, noi rămânem dependenți de infrastructura din Transnistria și, respectiv, aceasta înseamnă că trebuie să găsim o limbă comună cu dânșii. Ei depind de noi și noi de dânșii. Mai avem și o altă problemă. Transnistria supraviețuiește exclusiv datorită gazului gratuit, pe care îl are de la Gazprom, fapt ce poate înceta mai devreme sau mai târziu. Acest lucru ar putea fi declanșat atât de Moscova, cât și de Chișinău sau de Kiev. În acest caz noi va trebui să ne asumăm administrarea și reintegrarea părții stângi a Nistrului, pentru că fără gaz rusesc acolo va surveni o criză umanitară. Aceasta implică, în primul rând, elaborarea unui plan de reintegrare, care trebuie să fie o prioritate pentru 2023”, a declarat pentru DW analistul.

2023 - un an și mai greu

În 2022 deficitul bugetar al Republicii Moldova a fost de circa 14,6 miliarde lei sau 5,2% din PIB, iar pentru 2023 guvernul estimează că deficitul va fi și mai ridicat: de 18,5 miliarde lei sau 6% din PIB. Astfel, țara va continua să se confrunte cu aceleași probleme economice ca și în 2022, iar promovarea unei politici bugetare expansioniste cu deficite bugetare ridicate devine o necesitate.

„În 2023 prognozăm o creștere economică de circa 2-3%, care nu va fi una impresionantă, având în vedere că factorii care au determinat descreșterea în 2022 încă persistă. Și aici este vorba de războiul din Ucraina. În ceea ce privește inflația, vom avea un trend descendent în sensul în care ritmul de creștere al prețurilor va fi mai mic comparativ cu 2022, dar oricum vom avea creșteri de prețuri. Doar în a doua jumătate a anului vor fi unele ameliorări ale situației și prețurile se vor stabiliza și vor fi mai aproape de ceea ce își propune Banca Națională – o inflație de 5% cu deviație de 1,5 puncte procentuale”, susține Stanislav Madan.

Nici în domeniul energetic situația nu se va schimba radical. Din cauza deficitului de resurse de gaze pe piața europeană, Republica Moldova va continua să plătească scump pentru gazele naturale, continuând să mizeze pe suportul partenerilor externi.

„Eu cred că încă cel puțin doi ani noi vom avea prețuri ridicate la gaz, pentru că toată infrastructura deocamdată este dependentă de livrările din Rusia. Există un deficit de gaz pe piața europeană, care este creat artificial de Kremlin. Au fost scoase de pe piață circa 150 de miliarde de metri cubi de gaz. Anume din această cauză se dă o luptă între piața europeană și cea asiatică pentru volumele libere de gaz natural lichefiat. Aceste volume sunt limitate și lupta pentru ele se dă prin creșterea prețurilor. Până în 2021, piața asiatică era cea mai scumpă, iar după aceea deja piața europeană a devenit mai scumpă. Deoarece prețurile au crescut, toate țările care au rezerve de gaz vor să vândă la prețuri mari. Este nevoie de creșterea extracției de gaz, de creat noi sonde și gazoducte. Construcția acestei infrastructuri va lua mult timp. Sper că în următorii doi ani, prețurile la gaz și la energia electrică se vor normaliza”, a declarat pentru DW Sergiu Tofilat.

Rămâne de văzut dacă se vor adeveri sau nu prognozele experților economici pentru anul 2023. Până atunci însă, autoritățile urmează să caute soluții, să avanseze cu reformele promise, să susțină mediul de afaceri și să fie foarte elocvente în discuțiile cu investitorii. Republica Moldova trebuie să-și învețe lecțiile, să-și gândească politicile economice pe termen lung și să devină mult mai rezilientă în contextul șocurilor externe.