Reportaj DW: Crevedia între mânie şi resemnare

Apusul soarelui aduce o beznă aproape completă în preajma fostei staţii GPL din Crevedia duminică seară. Singurele lumini sunt cele ale maşinilor de poliţie, autospecialelor şi camerelor de filmat. Chiar dacă nu ai ştii ce s-a întâmplat acolo, ai fi convins că nu e de bine.

Casele aflate prea aproape de epicentrul exploziei formează o adevărată zonă de excluziune. Riscul de explozii este încă prezent iar alimentarea cu electricitate a fost complet sistată şi oamenii strămutaţi temporar.

„Mulţi dintre ei s-au dus să locuiască cu rudele din sat”, ne spune un responsabil al poliţiei pentru relaţii cu presa, aflat la faţa locului. Tot de la el aflăm că informaţia apărută în presă conform căreia 3000 de oameni ar fi fost evacuaţi este exagerată: „Până în 1500 ar fi un număr mai realist.” De asemenea, se pare că unii sinistraţi vor fi găzduiţi şi în căminul cultural din Crevedia până când va fi sigur pentru ei să revină acasă.

Circulaţia rutieră este complet oprită, iar primul filtru de poliţie destinat să oprescă traficul este la aproape 2 kilometri de locul exploziei. Poţi trece uşor dacă le spui că eşti din zonă şi că te îndrepţi spre casă.

De următorul filtru însă este mult mai greu să treci, mai ales dacă ești civil. Acolo, acea bandă galbenă a poliţiei parcă delimitează două lumi: una a victimelor care au fost evacuate, au pierdut bunuri materiale, sau sănatatea și chiar viaţa, şi ceilalţi, restul cetăţenilor, care se întreabă dacă ar putea ajunge şi ei într-o zi victime. 

E ceva agitaţie încă la filtrul din faţa zonei de evacuare în seara zilei de duminică. Câteva televiziuni, localnici care dau interviuri, poliţie, jandarmi şi câte un excavator care îşi face treaba.

După ce vorbesc cu o publicaţie din Bulgaria şi dau alte câteva interviuri, câţiva localnici din Dârza, satul vecin, parte din comuna Crevedia, se apucă să-şi mai verse din frustrare.

„Nu se mai poate cu primarul ăsta. Este un hoţ şi un corupt. Trebuie dat jos, trebuie condamnat şi băgat la puşcărie, trebuie schimbat. Ar trebui să intervină prefectul”, ca tot ei să concluzioneze că „sigur nu se va schimba nimic”. Amestecul acesta dintre mânie şi resemnare se resimte şi la un alt localnic care doreşte schimbare până nu e prea tărziu, ca tot el să spună că nu are cu cine vota: „Probabil că primarul va ieşi şi la alegerile viitoare. Cu şpagă, cu ajutoare sociale, şi tot el iese. Nu e nimeni care să-l bată în alegeri. Şi nimic nu mişcă în comuna asta fără ca primarul să ştie.”

Primarul din Crevedia a declarat cu o zi în urmă că în momentul în care a ajuns la primărie, locaţia avea activitatea suspendată de către cei de la ISU şi că nu avea voie să vândă carburanţi. Şi totuşi, staţia GPL cu autorizaţia suspendată vindea carburanţi chiar sub ochii primarului despre care localnicii spun acum că ştie tot ce mişcă la el în comună.

Dar frustrarea publică nu se termină cu primarul din Crevedia sau cu cel din Caracal, al cărui fiu este proprietarul staţiei de GPL care funcţiona ilegal.

Frustrările din comuna aflată la 24 de kilometri de Bucureşti se resimt în cele trei palate ale principalelor instituţii din România. Atât la Cotroceni, Palatul Victoria sau Palatul Parlamentului, oamenii caută vinovaţi în aceleaşi autorităţi care în urmă cu aproape opt ani de zile promiseseră că ceea ce s-a întâmplat la Colectiv – clubul care funcţiona fără autorizaţie şi unde au murit 64 de persoane – nu se va mai întâmpla niciodată, și că un spital de mari arşi se va construi în România. 

România a activat Mecanismul de protecție civilă al UE după exploziile din Crevedia. Au fost transferaţi doi pacienți la Bruxelles şi doi pacienți sunt transferați la Milano. De asemenea, conform ministrului Sănătăţii, urmează să fie transferați alți șase pacienți de la spitale din Bucureşti către Austria, Germania și Norvegia. 

Una dintre victimele incediului din Colectiv a făcut apel la autorităţi pentru a transfera victimele exploziei din Crevedia în străinătate cât mai repede. Multe dintre victimele de acum opt ani nu au fost decât tardiv transferate în străinătate, deoarece autorităţile române de la acel moment au declarat că se pot descurca singure şi că spitalele din ţară au de toate.

Dintre cei răniţi, 43 sunt cadre ale MAI - 39 pompieri, doi polițiști și doi jandarmi. Parchetul Militar București s-a autosesizat și a deschis dosar penal în cazul modului de intervenție a pompierilor la depozitul GPL. În paralel, are loc o anchetă a Parchetului General privind cauzele deflagrațiilor. Între timp, autorităţile cele mai înalte se felicită pentru o intervenţie reuşită. Primul ministru Marcel Ciolacu spune că la Crevedia s-a intervenit exemplar, iar Cătălin Predoiu, vicepremier și ministru de Interne, a afirmat duminică dimineață că „la fața locului s-a procedat conform tuturor procedurilor în vigoare”.

În urma declaraţiilor politice rămân victimele, casele distruse şi teama că aşa ceva s-ar putea întâmpla din nou. Chiar şi după lăsarea serii, câţiva localnici aflaţi la aproape un kilometru de fosta staţie GPL mai sunt văzuţi cum îşi pun la loc ferestrele care au ieşit din balamale în urma exploziei. Pentru ei, teama a devenit o instituţie poate mai puternică decât cele ale statului, care ar fi trebuit să prevină accidentul din comuna lor. 

În drumul dinspre cordonul de poliţie şi înspre ieşirea din comună mai pot fi văzute alte două staţii GPL care îşi aşteaptă clienţii. „Ne este frică să nu se mai întâmple aşa ceva şi la alte staţii GPL. Nu avem de unde să ştim dacă le-a verificat cineva sau nu”, spune un localnic.