Regimul de la Tiraspol, prins în „capcana” Chișinăului

Întâlnirea negociatorilor Chișinăului și Tiraspolului se desfășoară la sediul OSCE din Tiraspol. Negociatorul șef din partea administrației separatiste transnistrene, Vitali Ignatiev (care este cetățean moldovean), refuză să vină la negocieri la Chișinău, de frică să nu fie arestat după adoptarea de către Parlamentul moldovean a unei legi care incriminează separatismul.

Ignatiev, care este și cetățean ucrainean (dar și român), a fost citat în calitate de bănuit de către Serviciul de Securitate al Ucrainei într-un dosar de „colaborare cu statul agresor și subminarea ordinii constituționale a Ucrainei”. Vitali Ignatiev, care îndeplinește funcția de așa-zis „ministru de externe al Transnistriei” și șeful MGB (filială FSB) de la Tiraspol, Valeri Ghebos (originar din Ungheni, Republica Moldova), sunt considerați cei mai fideli apărători ai intereselor Kremlinului la Tiraspol.

Tiraspolul se opune reintegrării și recurge la provocări

Subiectul care a determinat exponenții regimului separatist să accepte această rundă de negocieri în formatul 1+1 (Chișinău-Tiraspol) vizează intrarea în vigoare a noului Cod vamal al Republicii Moldova (votat în 2021), care obligă companiile transnistrene să-și plătească, începând cu 1 ianuarie 2024, taxele vamale nu către autoritățile separatiste, ci în bugetul Republicii Moldova.

Exponenții regimului ilegal de la Tiraspol denunță o încercare a Chișinăului de a sugruma economic Transnistria – o narațiune utilizată frecvent de Rusia și de regimul ilegal de la Tiraspol în ultimii 18 ani. Chișinăul spune însă că noile reglementări reprezintă „un prim pas spre reintegrarea țării”, urmând ca în etapa următoare să se procedeze la fel și cu accizele și taxele fiscale vărsate de firmele transnistrene deocamdată în bugetul administrat de regimul separatist.

Din motive de securitate (la Tiraspol staționează ilegal un contingent de militari ruși), Kievul a închis ermetic segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene din prima zi a invaziei ruse – 24 februarie 2022. Astfel, toate coridoarele de contrabandă care alimentau regimul separatist de la Tiraspol s-au închis iar importurile și exporturile transnistrene au ajuns dependente sută la sută de Chișinău. Fără contrabandă, economia transnistreană nu poate supraviețui. Conform datelor oficiale, bugetul autoproclamatei „rmn” înregistrează acum un deficit de 40% - deficit care va crește în următoarele luni. Mai mult, la discreția Chișinăului este inclusiv livrarea gazelor rusești în regiunea transnistreană de către compania „MoldovaGaz”.

Pomenindu-se în această „capcană economică”, regimul de la Tiraspol încearcă să șantajeze și să provoace Chișinăul și Kievul prin falsuri propagandistice. Pretinsul „minister al securității” de la Tiraspol (MGB) a difuzat un comunicat în care menționează că Chișinăul ar pregăti foști combatanți ucraineni pentru „atacuri teroriste” în regiunea transnistreană, inclusiv pentru lichidarea șefului grupării separatiste de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski. „Sunt informații cu tentă provocatoare, ce urmăresc scopuri propagandistice”, a reacționat scurt Guvernul moldovean. Pretinsa „știre” a fost preluată și răspândită masiv însă de presa rusă, inclusiv de agenția rusească de stat „Tass”. În paralel, MAE rus i-a reproșat Chișinăului că se înarmează cu echipamente moderne oferite de Occident.

Primăvara vine cu noi riscuri de destabilizare a Moldovei

Autoritățile moldovene au avertizat că primăvara va veni în Moldova cu provocări majore din partea Rusiei. Avertismentul vine din partea președintei Maia Sandu și a fost vociferat în timpul recentei vizite la Timișoara. Potrivit analiștilor politici de la Chișinău, cel mai probabil Rusia va apela în următoarea perioadă la „factorul transnistrean” pentru a încerca să destabilizeze Republica Moldova. Asta pentru că energetic Kremlinul nu mai poate șantaja Moldova, exporturile moldovenești în Rusia s-au redus până la cote neglijabile iar agenții ruși semănați prin partidele din Moldova sunt slabi, detestați pentru că susțin statul agresor și răzlețiți de lupta lor pentru poziția de „miză electorală” a Rusiei în Moldova.

Autoritățile de la Chișinău par hotărâte să utilizeze pârghiile economice pentru reintegrarea țării, în acord cu Kievul și fără nici un fel de cedări în raport cu regimul separatist. „A venit timpul să înceapă procesul de reintegrare. Este unul din semnalele pe care îl transmitem celor de la Tiraspol prin punerea în aplicare a noului Cod vamal”, susține șeful Comisiei parlamentare pentru securitate națională, Lilian Carp.

„Sheriff” și MGB-ul transnistrean, pe baricade diferite

Planul de reintegrare economică al Chișinăului împarte „elita politico-oligarhică” de la Tiraspol în două tabere. Pe de o parte este MGB-ul și șeful acestei structuri Valeri Ghebos și pretinsul „ministru de externe” loial Rusiei, Vitali Ignatiev, care nu pot fugi nicăieri din Transnistria – iar pe de altă parte este Viktor Gușan și imperiul său oligarhic „Sheriff”, care controlează peste 80% din economia Transnistriei. În condițiile actuale, imperiul lui Gușan s-ar ruina într-o lună dacă ar vrea Chișinăul. Dar Chișinăul nu poate asimila economic Transnistria decât foarte lent, din lipsă de fonduri. Pretinsul „președinte” al Transnistriei, Vadim Krasnoselski, este fost angajat al holdingului „Sheriff” și a ajuns să conducă enclava separatistă pentru că așa au vrut Gușan și o grupare oligarhică de la Moscova care exploatează „gaura neagră” numită Transnistria pentru a se îmbogăți.

Doar că, în perioada sovietică, Gușan a fost unul dintre șefii serviciului secret rus din Republica Moldova iar ulterior, după crearea enclavei separatiste din stânga Nistrului, a făcut parte din pretinsele „servicii secrete transnistrene”. Numele lui în această calitate îl regăsim în dosarul de la CEDO nr. 48787/99 al deținuților politici de la Tiraspol „Ilașcu și alții contra Moldovei și Rusiei”. Din dosar reiese că Gușan a fost unul din colaboratorii KGB care a participat la arestarea, percheziționarea și interogarea deținuților politici de către serviciile secrete transnistrene și ruse cu 31 de ani în urmă.

Riscuri gestionabile

Altfel spus, agentul KGB Gușan (cu cetățenie moldovenească, ucraineană, germană și alte cetățenii) ar putea ajunge în situația în care să fie nevoit să trădeze Kremlinul fie de dragul apropierii de Chișinău, fie de Kiev, ca să-și salveze banii și o parte din afacerile din Transnistria.

Și pe acest fundal ar putea apărea provocări din partea Rusiei, susține fostul vicepremier moldovean pentru reintegrare, Alexandru Flenchea: „Situația nu este total lipsită de riscuri. Nu trebuie neglijați agenții ruși din regiunea transnistreană. Mă refer la MGB-ul transnistrean, pentru că ei sunt, de fapt, ofițeri FSB. Și acum s-a ajuns în situația când în Transnistria sunt doi subiecți cu interese care nu neapărat coincid: „Sheriff” și fațeta sa, care este administrația regiunii, pe de o parte - și MGB/FSB pe de altă parte. Și dacă interesul „Sheriff”-ului este să facă bani în continuare, să se împace bine cu Chișinăul și cu Kievul, atunci interesul FSB este să curme apropierea „Sheriff”-ului de Chișinău, dar mai ales de Kiev. Asta îngrijorează acum cel mai mult Moscova. Și în aceste condiții nu putem exclude scenarii mai puțin plăcute. Așa se explică, de exemplu, recentul comunicat ciudat difuzat de MGB-ul transnistrean despre presupusele împușcături la frontiera regiunii transnistrene cu Ucraina” – incident negat de autoritățile ucrainene. În opinia lui Flenchea, situația este gestionabilă.