Plan de reglementare a conflictului transnistrean

Un proiect de lege pentru fortificarea cadrului normativ în domeniul securității statului a fost votat deja (cu 57 de voturi din totalul de 101) în prima lectură de către Parlament. Liderii separatiști pro-ruși de la Tiraspol sunt în alertă și au cerut explicații Chișinăului pe toate căile.

Pușcărie pentru separatism și acțiuni subversive

În contextul războiului de la frontieră, deputații moldoveni au votat modificări la Codul penal prin care incriminează acțiunile informativ-subversive ale serviciilor speciale străine în raport cu Republica Moldova și înăspresc drastic sancțiunile pentru manifestări ce atentează la integritatea, suveranitatea și securitatea statului. Vor fi sancționate mai dur decât până acum inclusiv faptele conexe infracțiunilor de spionaj și trădare de patrie.

Cu ani grei de pușcărie se vor alege și cei implicați în inițierea, organizarea sau constituirea structurilor informative ilegale și vor fi trași la răspundere penală cei care vor instiga alte persoane să comită acțiuni în detrimentul suveranității, independenței, inviolabilității teritoriale, securității sau a capacității de apărare a statului.

În plus, Codul penal al Moldovei va fi completat cu o nouă componentă de infracțiune: „pentru acțiuni săvârșite cu scopul de a separa o parte a teritoriului Republicii Moldova și distribuirea informațiilor care incită la astfel de acțiuni”. Orice acțiune a forțelor separatiste de la Tiraspol, dar și acțiunile unor politicieni din Autonomia Găgăuză a Republicii Moldova ar putea fi cercetate prin prisma acestor prevederi dacă vor fi votate în lectura a doua.

Separatiștii au sărit ca fripți

„Sperăm că aceste prevederi nu vor trece de lectura a doua”, au reacționat pseudo-deputații pretinsului „parlament” de la Tiraspol. Partidul Acțiune și Solidaritate (partid pro-prezidențial) are însă toate voturile necesare pentru a transforma acest proiect în lege.

Potrivit Galinei Antiufeeva, (soția fostului șef al KGB-ului de la Tiraspol, Vladimir Antiufeev, acuzat de numeroase crime), care este „vicepreședinte” al pretinsului „legislativ” de la Tiraspol, ca urmare a modificărilor operate de autoritățile de la Chișinău la Codul penal „vor avea de suferit toți angajații din instituțiile de drept și bugetarii din stânga Nistrului”. De asemenea, Antiufeeva a amenințat Chișinăul cu „acțiuni de răspuns”. „Vor fi adoptate măsuri de răspuns, pentru a proteja drepturile cetățenilor noștri”, a menționat ea.

Iar pretinsul „ministru de externe” al Transnistriei, Vitali Ignatiev, a anunțat că i-a cerut explicații vicepremierului moldovean pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, în legătură cu modificările la Codul penal votate în prima lectură. „Pentru noi (exponenții regimului separatist – n.n.), ele reprezintă o amenințare foarte serioasă la adresa păcii, securității și procesului de negocieri” pentru soluționarea conflictului transnistrean, a argumentat Ignatiev.

Îngrijorați de acest proiect sunt și unii politicieni pro-ruși din Autonomia Găgăuză a Republicii Moldova, care, prin acțiuni concrete, au justificat războiul lui Putin contra Ucrainei și incită frecvent la separatism. De exemplu, politicienii din Găgăuzia au sfidat deschis interdicția impusă în aprilie 2022 de către Parlamentul de la Chișinău privind purtarea panglicii bicolore (în dungi negre și portocalii). Bașcanul Găgăuziei, Irina Vlah, a semnat personal controversata lege locală (inferioară legii Parlamentului de la Chișinău) care permitea purtarea așa-numitei panglici „Sf. Gheorghe” în Autonomia Găgăuză. Și tot Irina Vlah i-a oferit, în 2019, pro-rusului Igor Dodon o medalie pentru că, în 2014, acesta a susținut un referendum ilegal la care 98,9% dintre locuitorii Găgăuziei s-ar fi pronunțat pentru independența autonomiei în cazul în care Republica Moldova și-ar pierde suveranitatea. Acel referendum nu a fost recunoscut de nimeni.

Planul Chișinăului de reintegrare: Pe cale pașnică și fără a afecta integrarea în UE

Pe de altă parte, Chișinăul face pași spre soluționare fără implicarea regimului separatist de pe teritoriul temporar ocupat din stânga Nistrului – autoritățile moldovene pregătesc un plan pașnic de reintegrare a țării, care ar avea la bază victoria Ucrainei în războiul declanșat de Rusia, securizarea segmentului transnistrean al frontierei moldo-ucrainene și sporirea rolului României și Uniunii Europene în procesul de negocieri, având în vedere dezideratul aderării Moldovei la UE.

Potrivit vicepremierului moldovean pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, în ultimii 30 de ani au existat cel puțin 14 planuri sau strategii de reintegrare a Republicii Moldova. Majoritatea nici nu au ajuns să fie făcute publice. Toate aceste proiecte au fost elaborate având la bază legea adoptată unanim de Parlamentul de la Chișinău în anul 2005, despre principiile în baza cărora urmează a fi reglementat conflictul transnistrean şi elaborat statutul juridic al regiunii transnistrene. Legea citată oferă Transnistriei o largă autonomie în cadrul Republicii Moldova, iar procesul de negocieri ar urma să înceapă cu democratizarea şi demilitarizarea acelei regiuni, care va avea statut de „unitate teritorială autonomă specială” – „parte componentă, inalienabilă a Republicii Moldova”.

Viziunea lui Nantoi combătută de colegii săi din PAS

O recentă declarație, făcută de cunoscutul expert în problema transnistreană, Oazu Nantoi (acum deputat PAS) a generat un val de critici din partea unor „avocați” tenebri ai regimului separatist de la Tiraspol, dislocați la Chișinău. Oazu Nantoi a declarat că nu crede că „așa-zisul conflict transnistrean trebuie soluționat în baza dialogului cu Tiraspolul” – o convingere fermă pe care Nantoi o promovează de trei decenii. De data aceasta însă, a fost criticat pentru poziția sa chiar și de colegii de partid, iar purtătoarea de cuvânt a grupului parlamentar PAS s-a grăbit să anunțe că „declarațiile făcute de Oazu Nantoi nu au fost coordonate cu partidul” și că „Chișinăul este determinat să obțină reintegrarea țării pe cale diplomatică și prin dialog”.

În opinia deputatul Nantoi însă, „Chișinăul, împreună cu partenerii, trebuie să elaboreze un plan și să-l pună pe masă. Și atunci cei care îl acceptă poate vor fi iertați. Cei care nu - nu au decât să plece. Nu ne jucăm cu negocierile. Deoarece acest regim nu are drept la existență”, a explicat Oazu Nantoi.

Viziunea președintelui Maia Sandu în privința soluționării conflictului transnistrean nu este clară deocamdată. Cert este că șefa statului mizează în acest sens pe o soluție pașnică ce va fi oferită de victoria Ucrainei în războiul declanșat de Rusia în februarie 2022. După ce oficialii de la Kiev au cerut Chișinăului, în repetate rânduri, în cadrul mai multor interviuri, să aibă un plan pregătit de readucerea a Transnistriei în câmpul constituțional al Moldovei, Maia Sandu a confirmat că „se lucrează la un plan de reintegrare”: „Modelăm diferite situații. Pentru noi, rezolvarea conflictului transnistrean înseamnă doar pe cale pașnică. Aceasta este foarte important. Soluția pe care o proiectăm nu trebuie să împiedice integrarea europeană a Republicii Moldova. Oportunitatea poate să apară și noi trebuie să fim gata să o asimilăm. De aceea se lucrează cu un grup de experți”, a menționat Maia Sandu.