Orientul Apropiat și fracturile din societatea germană

Președintele federal a deschis runda discuțiilor cu mai multe declarații ce merită subliniate: "Nu vom tolera antisemitismul în această țară", a spus Steinmeier, asigurându-i pe evrei "că această țară nu va avea liniște atâta timp cât dumneavoastră va trebui să vă temeți pentru siguranța personală și a copiilor voștri".

Al doilea mesaj a fost adresat "comunității palestiniene" din Germania: "Nu trebuie să existe rasism antimusulman și nici suspiciune generalizată față de musulmani", a spus Steinmeier. Președintele federal a simțit însă nevoia să adreseze un apel musulmanilor din Republica Federală: ”Nu vă lăsați instrumentați de complicii Hamas. Vorbiți pentru voi înșivă. Respingeți teroarea".

Creștere alarmantă a violențelor antisemite

Germania este cuprinsă de dezbateri aprinse despre războiul din Orientul Apropiat, a cărui izbucnire neliniștește experții. Aceștia avertizează că asistăm la o creștere alarmantă a violențelor antisemite, un în ultimul rând la demonstrațiile pro-palestiniene tensionate, însoțite de desfășurări ample ale forțelor de poliție, desfășurate în ultima vreme. Unii evrei nu mai îndrăznesc să iasă din case și se tem pentru siguranța copiilor lor. În același timp, organizațiile musulmane acuză ”suspiciunea generală față de migranți” și o marginalizarea tot mai clară a acestora.

De altfel, președintele federal Steinmeier și-a intitulat în mod sugestiv reuniunea de la Palatul Bellevue - "Războiul din Orientul Apropiat: Pentru coexistența pașnică în Germania" - așezându-se la masă în reședința sa oficială cu douăsprezece persoane. Jumătate dintre invitați sunt evrei, cealaltă jumătate musulmani. Cu toții reprezintă proiecte de cooperare între evrei și musulmani.

Relatările invitaților sunt deprimante. Ei observă o falie profundă în societatea germană. Acest fenomen, deși nu este câtuși de puțin nou, a devenit în tot cazul mai profund după 7 octombrie. Emoțiile sunt puternice în comunitățile respective, spun oaspeții.

Michael Fürst, președintele comunităților evreiești din landul Saxonia Inferioară, militează de ani de zile pentru dialog între evrei și palestinieni. Acum, spune el, "mulți membri ai comunității îmi spun că văd proiectul ca pe un simplu spectacol". Pentru ei, atacul Hamas din Israel, acțiune care este catalogată drept teroristă de multe state, are o nouă dimensiune, fiind cea mai mare crimă împotriva evreilor de la Holocaust încoace". Mulți evrei se retrag în comunitatea lor, spune Fürst, subliind importanța dialogului, dar și cât de dificil a ajuns să fie el.

Suspiciune generalizată față de musulmani și imigranți

Derviș Hızarcı a avut experiențe similare. Fiu de imigranți turci stabilit la Berlin, el conduce proiectul berlinez "Inițiativa Kreuzberg împotriva antisemitismului". Acesta luptă împotriva urii și a prejudecăților în comunitatea musulmană de imigranți din capitala germană.

"În ultimele săptămâni am primit 500 de solicitări din partea profesorilor cu privire la modul în care ar trebui să abordeze conflictul în școlile lor", i-a spus  el lui Steinmeier. În multe școli atmosfera este tensionată. Copiii musulmani migranți simt că societatea majoritară germană îi plasează sub o suspiciune generală, iar școlile sunt copleșite de perspectiva abordării antisemitismului. "Dacă îi stigmatizăm pe acești copii și tineri, dacă nu reușim să îi includem, atunci copiii se vor rupe de Germania", a avertizat el.

Steinmeier, care a preferat să intervină mai rar în discuție, a ascultat cu atenție spusele invitaților. La un moment dat, el a întrebat-o pe Margot Friedländer, o supraviețuitoare a Holocaustului în vârstă de 102 ani, ce le-ar spune evreilor care au îndoieli cu privire la faptul că mai este posibil să trăiască în Germania. De la ceilalți participanți, președintele a vrut să știe dacă proiectele lor au de suferit din cauza situației actuale. Din când în când, oficialul federal face apel la empatie și laudă inițiativele pentru curajul și munca lor.

Steinmeier i-a asigurat pe toți participanții că sunt parte a Germaniei. "Germania de astăzi este o țară cosmopolită și diversă”, a spus președintele, încercând să încurajeze și să ofere sprijin moral. Oaspeții săi îi sunt recunoscători, însă realitatea continuă să rămână îngrijorătoare.

Cu numai o zi în urmă mai multe asociații și academicieni au descris în culori cenușii incidentele antisemite din Germania. În cadrul unei conferințe de presă comune organizate de comisarul guvernului federal pentru antisemitism și de directorul memorialului Holocaustului "Casa Conferinței de la Wannsee", Nicolas Lelle, manager de proiect al Fundației Amadeu Antonio, a concluzionat cu amărăciune în "Raportul privind situația antisemitismului": "Antisemitismul este prezent în Germania". 

Cercetătoarea Beate Küpper a avertizat împotriva concentrării exclusiv asupra migranților musulmani: "Acest lucru este corect și important, dar nu trebuie să distragă atenția de la faptul că antisemitismul se găsește în primul rând la dreapta spectrului politic”. Iar AfD (Alternativa pentru Germania) este un partid de dreapta responsabil pentru fisurile apărute în cultura germană a memoriei.

"100 de miliarde pentru educație împotriva urii!"

Ce e de făcut în lupta împotriva antisemitismului și a ostilității față de musulmani? La masa rotundă a președintelui federal există consens asupra unui punct esențial: nimic nu funcționează cum trebuie fără educație.

Dezamăgirea invitaților față de decidenții politici este evidentă și exprimată  în mod răspicat. De ani de zile, se plâng ei, subiectul nu a fost luat cu adevărat în serios - lipsesc programe educative inteligente, mai ales când vine vorba de subiecte importante precum antisemitismul și ura împotriva musulmanilor. Consecințele sunt greu de anticipat, spun experții. "Dacă nu luăm 100 de miliarde de euro pentru a-i investi imediat în educație, nu vom putea face față acestei situații", avertizează Derviș Hızarcı.

La finalul întâlnirii cu Frank-Walter Steinmeier, Hizarci a făcut un apel către președintele federal: "Domnule Steinmeier, haideți să facem un apel pentru un <marș al tăcerii>". Să ieșim împreună în stradă și să ne exprimăm durerea pe care o simțim”.

Invitatul s-a ales cu o reacție de mulțumire din partea șefului statului german. Nu și cu o promisiune.